Retrospectivă 2023

”Yay, a mai trecut un an!” sau ”Ugh, a mai trecut un an!” – totul ține de intonație, de intenție. Anual, mă uit în spate nu doar pentru a mă umple de recunoștință, dar și pentru a-mi lăsa mărturisire călătoria mea ca om prin timp și spațiu. 2023 a fost un an bun, dar și un an obositor și ”low” din unele puncte de vedere pentru mine (veți vedea de ce). Cumva, a fost un fel de an de tranziție, de transformare de care mă despart prin scris, aici, alături de voi :). Anul trecut încercasem un format cu luni și poze sau meme-uri reprezentative, și mi-a plăcut să-l recitesc, voi continua tot așa.

Cu siguranță, însă, nu există neapărat un singur cuvânt care să definească anii, în general, pentru că 365 de zile puse laolaltă sunt pline de sentimente și emoții, mai ales dacă nu sunt monotone sau liniare, e greu să cuprinzi în palme multul ce a fost, ca și cum ai încerca să prinzi nisipul în pumni. Totuși, 2023 a fost un an frumos, cu experiențe diverse, un an în care, se pare, am scris mult despre artă, mai degrabă decât orice altceva, mai puțină prezență pe blog, mai multă pe instagram, un an cu planuri reușite și unele mai puțin reușite, dar per total, un an de amintit.

Ne-am iubit cu pisicii noștri, cu casa noastră, cu cei din jur care ne-au fost alături, cu tot ce ne-a fost la îndemână. Am gătit lucruri bune și mai puțin bune, unele niște adevărate eșecuri ca niciodată. Ceea ce e ok, desigur, veți vedea mai jos că unele lucruri sunt triviale, simple, poate nicidecum remarcabile, dar e viața mea onestă și imperfectă, pe care o iubesc așa cum e. Altele, dimpotrivă, sunt grozave și m-au făcut să mă simt ca în al 9lea cer.

Îmi pare că se desprinde o oarecare tristețe în aceste rânduri, dar nu e cazul, nu că nu m-aș fi bucurat de 2023, dar îmi doresc să mă desprind de el, să nu mai locuiesc mental acolo și să merg mai departe, să mă ancorez cu energie și disciplină în 2024. Îmi doresc ca spiritul meu să nu doborât de mundanul în care trăim și să reușesc să dau importanță doar celor care contează, pentru drumul meu înainte.

Să începem.

Ianuarie

• Am condus singură în mașină pentru prima oară și mi-a fost tare frică, dar am reușit. Anxietatea condusului va fi ceva care mă va urmări tot anul și de care nu am reușit neapărat să scap. Îi trimiteam lui Dragan poză cu fiecare parcare pe care o făceam, să fiu sigură că e ok. Everytime it gets a lil better, cum se zice, dar acel ”better” e prea mic incremental față de unele nevoi pe care le am de a mă descurca singură. Concluzia este că nu îmi place să conduc, dar uneori trebuie.
• Tot în Ianuarie am început pregătirile pentru nunta noastră religioasă și petrecerea din Iunie – am făcut un Excel frumos, o planificare, am început să stabilim ce ne dorim și ce nu și ne-am pus încet încet pe treabă. Faptul că am făcut totul împreună și nici măcar nu s-a simțit un efort a fost unul din cele mai frumoase sentimente pe care le-am trăit până la momentul 0, când au și fost evenimentele. Mi-am găsit și rochia de petrecere, de la Chottronette.
• Am încercat să învăț, random, despre Criptografie, dar am lăsat-o baltă după 30 de zile. N-a fost pentru mine.
• Am început să am probleme cu somnul, și am încercat să mi le reglez – trezit greu dimineața, dormit cu întreruperi, adormit târziu, senzație de somn incomplet. Așa am dat peste The Huberman Lab și am mai învățat una alta despre ce ar trebui să fac (și din discuții cu oameni din online).
• Am descoperit Steakbar DOI la un date night și a fost ultra mișto!

Februarie

• Am început să merg la stilizat sprâncene la Miha Dișa și de atunci I never looked back. Sprâncenele mele nu au arătat niciodată mai bine! (aveți mai jos un before and after la distanță de vreo 11 luni)
• Am fost la un curs de Design Thinking și mi-a plăcut enorm, am învățat cu siguranță ceva nou – și care a fost ușor de ținut minte cumva.
• Am fost acceptată să fac parte din voluntarii pentru deschiderea Timișoara Capitală Culturală 2023 și am fost la un training cu voluntarii – a fost superfun, mai ales că am fost înconjurată de mulți țineri adolescenți 😀 și apoi deschiderea în sine, deși a fost obositoare, a fost extraordinară! Sentimentul de a contribui la lumea din jurul tău este ceva aproape inegalabil, am avut multe emoții, dar a ieșit bine, contrar tuturor părerologilor.
• Am citit o carte foarte bună despre meditație și am încercat să urmez exercițiile de meditație pentru 10 zile. A fost o experiență pe care mi-ar plăcea să o repet, dar cumva, nu am reușit suficient de mult.
• Am văzut două filme foarte bune la Cinema Victoria, Oldboy și Till, ambele impresionându-mă în feluri diferite.
• P.S. Eu sunt the racoon on meth.

(before)

(after)

Martie

• M-am gândit la femeile din jurul meu, am petrecut timp cu mama, m-am văzut cu alte femei faine pe aici și pe colo.
• Așa m-am uitat și la serialul italian Lidia Poet și am aflat cine a fost această avocată italiană în anii 1800 în Italia.
• M-am tot plimbat multișor prin cartier, am explorat zona, străzile, florile, am admirat cățeii și pisicile străzii, m-am împrietenit cu toți!
• Am urcat în Pepiniera discutată de toată lumea și mi-a plăcut. Am fost un fan!
• Mi-am comandat pantofii de nuntă, Simbi nu s-a arătat impresionat.
• Am fost la un atelier de Creative Writing cu Claudia Tănăsescu, m-a lăsat cu multă inspirație. 🙂
• Am reluat alergatul, după o vreme de hibernare.
• Am host-uit un ”try on the wedding dress” meet cu prietenele mele și a fost foarte faaaaaiinnn!
• Am fost la spectacolul inedit Cargo-Berlin, care ne-a oferit o experiență neașteptată a unui show… în mișcare…într-un autobuz-camion.

 

Aprilie

• Am fost la munte să respirăm aer curat, de ziua unui prieten. Încă era iarnă în Retezat.
• Am plecat cu mama înspre Amsterdam – eu cu serviciul, mama cu loazirul la sora mea. A fost o vizită cu suișuri și coborâșuri.
• De aniversarea noastră de 2 ani împreună, am petrecut un weekend liniștit la Cabana Wonderland, un loc foarte frumos, aproape de Timișoara. A fost tot ce trebuia. 😀
• Am fost în Budapesta la concert Roger Waters și mi-a plăcut enorm! Un fel de vis împlinit, chiar dacă la acea vreme, nu am reușit să scriu despre.
• Am descoperit-o pe Andreea unde mi-am făcut unghiile în pregătire pentru nuntă și am adorat fiecare minut petrecut împreună. 😀

 

Mai

• Am fost la un alt curs de Creative Writing cu Anitta Pelin, care mi-a plăcut și mi-a mai hrănit creativitatea.
• Mi-am organizat propriul Bachelorette și a fost temperat de fain. :))
• Deși nu îmi place să alerg în compania cuiva, am început să alerg împreună cu Dragan pentru a ne antrena de cursa de 10 km de la Timotion și a fost blană! să facem asta împreună.
• M-am uitat la Eurovision și l-am comentat împreună cu soră-mea și lumea de pe instagram, a fost extrem de distractiv. :))
• Am fost la aniversarea de 1 an la MV-SCI Art, petrecerea Silent Disco a fost mișto rău!
• Ultimele detalii puse la punct pentru nuntă. Totul chill, relaxat.
• În 28 mai, cu câteva zile înainte de nuntă, am alergat 11 km la Timotion – pentru mine a fost un pic dificil, nu m-am antrenat destul, dar pentru Dragan a fost prima oară și sunt tare mândră de el. 🙂
• Mi-am făcut highlights în păr – nu neapărat din voia mea, dar mi s-a propus să încerc ceva ”nou”, am zis ”de ce nu” și iată cum am avut un păr extrem de roșcat-portocaliu la nuntă. Dar a fost ok, îmi cam place, nu zic.
• Am adorat că am reciclat o cutie veche de ceai pentru verightele noastre la biserică. Reuse, reduce, recycle. 🙂

 

Iunie

• Și-a fost nunta! Ce mi-a mai plăcut propria nuntă, vai, și la biserică și la Timișoara Convention Center, a fost minunat, fiecare în felul său! Cum le-am organizat în zile diferite, am avut timp să ne bucurăm de toate și de toți prietenii, de familie și rude, așa cum se cuvine, fără stres, cu multă voie bună și recunoștință. Deși nu consider că o nuntă este un element definitoriu pentru viața unei femei (adică să fie definită prin ”căsătorită” sau ”necăsătorită”), nunta mea a fost un highlight pentru mine din simplul motiv că am organizat totul împreună cu soțul meu și a fost exact ce ne-am dorit. Nu a fost niciun minut de stres, nu am avut nici o problemă, totul a fost simplu și distractiv și pliiiiiin de iubire, precum și plin de profesionalism din partea celor cu care am colaborat pentru furnizarea de servicii. M-am bucurat enorm să mai petrec timp cu cei dragi, mai ales cu sora mea care avut un aport de neprețuit în ajutorul oferit împreună cu Gabi. 😀 De aceea, pentru mine acest moment rămâne memorabil. A fost totodată și emoționant din multe puncte de vedere, dar cum m-a condus mama la altar n-o să uit niciodată. 🙂
• Am făcut o excursie la Baia Mare și la satul bunicilor lui Dragan și a fost foarte drăgu. 🙂 Am fost ”părinți pentru câteva ore” pentru o nepoată care trebuia să asiste la premierea unui campionat de tenis – ne-a făcut o reală plăcere să o însoțim și să fim acolo pentru ea.
• Am avut o experiență foarte bună de interviu cu McKinsey – deși nu am trecut mai departe (jobul era în Stockholm), pur și simplu a fost superfain, mi-au lăsat o impresie foarte bună. De aici puteți deduce că am început să fiu pe gânduri legat de jobul meu și compania la care lucrez.
• M-am tot uitat la stilul meu, garderoba mea, încercând să mai triez, să mai explorez ce mi se potrivește, ce e bun, ce nu-i fain.
• Am mâncat faimoasele chifteluțe cu sos de merișoare la Ikea. Never again, dar hey, o dată în viață!

   

 

 

Iulie

• Am fost la nunta unor prieteni, ne-am bucurat mult pentru ei și ne-am simțit foarte bine. 😀
• Am baby-sit-uit un pic gemenele prietenei mele. Sunt niște căpșunici dulci, dar man, e obositor! Nu știu cum reușește, e a Wonder Woman. 😀
• De după nuntă, de fapt, am început să mergem de 3 ori pe săptămână la antrenamente, și nu ne-am mai uitat înapoi.
• Contemplam că nu am mai scris atât de multe poezii în ultima vreme.
• Am fost invitată la Anette Spa cu alți bloggeri și am apreciat această oază de liniște și bun-gust. Am făcut hamam pentru prima dată în viața mea și m-am simțit ca un bebeluș!
• Am petrecut o zi întreagă la Farmely la niște prietene și a fost balsam pentru suflet.
• Am explorat bienala Art Encounters – My Rhino is not a Myth și picturile lui Adrian Ghenie.
• Am descoperit cafeneaua Nori – Specialty Coffee, un loc care va urma să ne devină foarte drag și Muzeul Apei, un loc plin de istorie și foarte educațional.
• Am descoperit-o și pe Tincuța Marin la Galeria Jecza, dragoste la prima vedere ????
• Ne-am pregătit pentru Barbenheimer și a fost superfun :)) (chiar am stat 5h+ la cinema)
• Am plecat în concediu.

  

August

• Un concediu pe jumătate cu peripeții, care ne-a arătat ce bine e să ai ceva bani deoparte pentru evenimente neașteptate…și că e bine să fii flexibil ca să te poți mula mai ușor pentru schimbări neplanificate. Trebuia să mergem la un festival de rock în nordul Germaniei, s-a inundat locația, nu am mai putut ajunge, ne-am căutat diverse cazări, apoi am campat la Marea Baltică, drept alternativă ș ne-am plimbat prin jur. Apoi am zburat spre Kefalonia și ne-am bucurat de prieteni și mare. Am văzut stele căzătoare în noaptea Perseidelor și asta a fost iar ceva memorabil. (aș putea scrie mai mult, dar așa, pe foarte scurt și repede-înainte)
• Am făcut voluntariat pentru prima oară împreună cu Dragan la Codru Festival, ca parte din voluntarii TM2023. Încă o experiență care ne-a făcut să ne ”cunoaștem” mai bine și să petrecem alt fel de timp amândoi. 😀

Septembrie

• Am organizat primul eveniment caritabil cu cărți la Nori și a fost un mic succes neașteptat. 😀
• Am început parteneriatul cu evenimentele de teatru al Teatrului Basca cu festivalul in: v z b l , pentru al treilea an la rând.
• Am terminat serialul The Office (văzut pentru prima oară) și am plâns un pic.
• Am fost invitată de Habits by Republica la Ferma Cobor, unde am avut parte de un ”weekend verde” cu niște oameni foarte faini. M-am simțit pe alocuri ca o impostoare, dar mi-a trecut. Am cunoscut-o astfel mai bine pe Liana Popa, o onoare pentru mine. 🙂 Sunt recunoscătoare că Dragan și-a ”donat” ziua de naștere ca să participăm la acest eveniment. 🙂
• Înainte de asta, am petrecut o noapte în Sibiu, la unchii mei, care ne-au tratat regește, de unde am plecat cu murături și compot de casă (și gem și zacuscă).
• Nu știu cum să vă spun, dar am descoperit plăcerea pentru ciuperci, pentru prima oară în viața mea. Da, ați auzit bine – până în Septembrie, mi-au displăcut grav ciupercile și făceam tot posibilul să le evit. Ei bine, unele lucruri se mai schimbă, nu subestimați niciodată asta!
• Și pentru că unele lucruri se mai schimbă…încrederea mea în ceea ce fac la lucru a erodat încet încet. Așadar, am început să aplic în alte părți.

 

Octombrie

• Doamne, încă nu s-a terminat anul, nu? Nope.
• Am fost la un ”FRIENDS” quiz și am câștigaaaaat locul 1, prima oară când câștig la un quiz de genul – mai degrabă datorită prietenelor cu care am fost, dar a fost ATÂT de distractiv, vai, am adorat!
• Am stat o noapte într-unul din apartamentele Hotelului Continental. Recomand. 🙂
• După cum vedeți, s-au adunat multe lucruri, multă energie, și pe alocuri am început să obosesc. Am obosit mai ales la serviciu, unde motivația mea ajunsese extrem de jos, și nu mai puteam reveni de acolo. Știam instinctual că trebuie să plec, e timpul.
• Am fost la deschiderea Cinema Timiș și a fost atât de fain!
• Am participat la Climate Change Summit la București și am rămas impresionată de ce am văzut și auzit.
• Am scos-o pe mama la Cinema Victoria pentru prima dată la The Old Oak și ne-a plăcut amândurora foarte mult, am lăcrimat oleacă. Un laitmotiv al acestui an, am tot lăcrimat cu diferite ocazii… am simțit multe sentimente în acest an și mi-am pemis să le simt pe toate. 🙂

Noiembrie

• Am demisionat, după 8 ani, de la locul de muncă unde se poate spune că mi-am format primii ani de carieră. Nu a fost ușor, dar a fost necesar.
• Am hotărât să fac o provocare de final de an, pentru că nu aveam un număr de pași prea ambițios realizați, așa a început #măcaroplimbare. Voiam să am o medie mai mare decât anul precedent, asta însemnând că am mers mai mult pe jos. (spoiler alert: am reușit)
• Am fost invitată la festivalul de film Taifas și mi-a plăcut, mai vreau.
• Am împlinit 32 de ani – am petrecut cu cei dragi, apropiați, acasă, și cu nașii noștri mâncând o barcă de sushi la Riyo Sushi. No regrets! Am fost și la expoziția cu Brâncuși la Muzeul de Artă, așa l-am descoperit pe marele artist. (asta e nuș-câta oară când folosesc verbul ”a descoperi” în acest articol)
• Am fost la Cinema City la experiența VIP pentru prima oară și mi-a plăcut mult. Filmul, pe de altă parte, ioc – dar am rant-uit destul despre el pe Instagram.  (Napoleon)

 

Decembrie

• Am început să organizăm ediția de iarnă a târgului caritabil cu cărți – ne-a luat ceva vreme. Dar a ieșit fain și de această dată, cu toate că am rămas cu mai multe cărți decât ne plănuisem. Totuși, mulți oameni ne-au susținut și ne-am bucurat mult pentru asta!
• Am încetat în sfârșit să-i mai trimit poze lui Dragan despre cum am parcat mașina (am rămas doar la a-i spune cum am parcat). Ceva progres, pesemne.
• Am reușit să fac tracțiuni doar cu elastic roșu la antrenamente – ceea ce pentru mine a fost o îmbunătățire. 🙂
• Am făcut iar voluntariat pentru evenimentul de închidere TM2023, de data asta împreună cu Dragan și din nou a fost o experiență extraordinară pentru amândoi. 😀 Cireașa de pe tort a fost desigur concertul lui Jessie J, pe care nu-l vom uita prea curând.
• Mi-a plăcut mult serialul The Fall of the House of Usher.
• A ieșit interviul despre ESG pe platforma Republica, unde am încercat să explic omenește despre ce e vorba.
• Ne-am luat zborul către Londra și mai târziu, Eurostarul spre Amsterdam, unde am petrecut de Sărbători cu sora mea și Gabriel. Ne-am bucurat să fim împreună doar noi 4, fără stres. A fost frumi rău. Totodată, am suferit o pierdere în familie, și asta nu e niciodată ușor.
• Sfârșit de an cu Covid, Revelion liniștit doar noi doi, The End.

 

Pentru 2024 sunt câteva lucruri pe care mi le propun, bineînțeles, dar pe o parte mai precaută, căci cu schimbarea de job, mi se va schimba relativ semnificativ și viața, și nu vreau să zic hop până nu sar gardul. Și aștept cu drag luna de miere planificată deja, în două părți – Februarie și Septembrie. 🙂

Ca ultime rânduri, dacă ați ajuns până aici, vă mulțumesc. Sunt profund recunoscătoare mai ales celor care îmi susțin munca aceasta voluntară (dar care tot o muncă este), precum și partenerilor care au crezut că vorbele mele îi pot ajuta să transmită un mesaj mai departe, dar și tuturor oamenilor care mă înconjoară cu iubire. Toate îmi dau energie și entuziasm spre mai departe. 🙂 Să avem un an 2024 bun cu noi.