Retrospectivă 2022

Aștept până aproape în ultima zi din an pentru a face retrospectiva timpului trecut pentru că pur și simplu doresc să mă bucur de anul de care mă despart fără să îmi răpesc această plăcere. Procesul mental îl încep după Crăciun, dar efectiv să stau cu gândurile mele și să le aștern nu fac decât ori înspre final de an, ori după ce trece anul. E un exercițiu bun pentru posteritate, dar și un instrument deschis de a reflecta la propria-mi ființă. Îmi iubesc enorm de mult viața așa cum e ea acum și mă bucur de fiecare moment, mic sau mare, și mereu îmi place să mă uit în urmă, să văd… cum am evoluat (sau nu), ce am trăit sau pur și simplu să zâmbesc amintindu-mi cu recunoștință pentru tot. Un an cu multe evenimente trece repede și se compresează imediat în memorie – cu ajutorul pozelor, am putut să navighez lunile trecute mult mai bine. Așadar.

2022 a fost unul din anii buni, cei mai buni. Am trăit multe conexiuni, descoperiri și redescoperiri interioare, neliniști și anxietăți pe alocuri, dar și perspective, reflecții și experiențe noi, în țări noi. A fost un an PLIN de dragoste, dragoste pentru mine (deși au fost și câteva zile când nu am simțit asta) și față de cei din jur, dar mai ales pentru cel ales pe viață. Nici nu îmi vine să cred câte am ajuns să fac, totuși, și totodată – SĂ FIU. Acțiunile mele ca om vin din ceea ce sunt. Fac pentru că trăiesc, experimentez, explorez. Sunt curioasă, citesc cât pot, dar încerc să îmi ofer și timp de relaxare sau timp doar eu cu mine…și atunci nu fac (nimic). Și nimicul e foarte bine, preaplinul se poate revărsa dacă e mult de dus.

Am băut multă cafea bună anul acesta și am gătit mâncare și mai bună. Am continuat să transpir la antrenamente ca să îmi păstrez corpul sănătos, cât de cât. M-am gândit mult și la impactul meu în lume cu serviciul, dar acele gânduri nu s-au finalizat. Cred că sunt mai conectată cu mine și emoțiile mele, că am mai multă răbdare și că iubesc mult mai mult decât am iubit vreodată.  Am încercat să fac lucrurile fără prea multă presiune și cred că mi-a ieșit. Bineînțeles, am avut și momente de îndoieli față de mine și câteva lupte interioare importante, dar toate au trecut ca anotimpurile. Eu, copacul, am rămas. 

Înainte să vă scriu aceste rânduri, am petrecut 25 de minute cu Adriene și am ales una din practicile ei de yoga. Când am văzut titlul, am știut că asta este: Celebration. O celebrare a mea în acest an și mai ales a corpului meu cu care am tras împreună. E o practică de yoga foarte faină și blândă, recomand. Înarmată cu acest sentiment, așadar, trec în revistă anul care tocmai trece, cu un sumar pentru fiecare lună și cu poze sau meme-uri relevante pe care le-am tot salvat în telefon de-a lungul anului.  Despre cărți vorbim în altă postare, la anul. 😀 

(dacă sunteți curioși, aici aveți gândurile mele și din anii precedenți – cuvânt cheie ”retrospectivă” – ba chiar cândva mi-am făcut și retrospectiva vieții, pe scurt =)) Este uimitor cât de consistentă am fost în aproape toți acești ani, scriind la final de Decembrie, după Crăciun 😀 sunt chiar mândră de mine)

Ianuarie

  • Taman în 2 ianuarie, Dragan m-a cerut de soție și a fost nemaipomenit de frumos și intim, pentru că știam că el este omul alături de care doresc să-mi petrec restul vieții. Am luat prânzul la Winestone pentru a sărbători și ne-a plăcut mult, îndrăznesc să spun că au cea mai bună salată Caesar din oraș. 
  • Am început să ascult podcastul Obiceiul Pământului și mi-a schimbat radical orice idei aș fi putut avea despre romi și rasism. Am început să privesc, cu adevărat, privilegiul, cu alți ochi. 
  • Am făcut pentru prima oară portokalopita și Doamne-ajută, de-acum e tradiție.
  • Am început să citesc pentru școala de șoferi, să mă pregătesc pentru examenul de teorie și am avut prima lecție de condus.
  • Am început, timid, să vizităm apartamente, cu gândul că ne vom cumpăra unul.
  • Mi-am început, oficial, noul rol la serviciu (Product Manager).
  • Am fost la piesa Apres Ski, la Teatrul German, și recomand să mergeți, dacă se mai joacă. 🙂 

Februarie

  • Am descoperit cafeaua de la Pressco și Alpro Barista – Oat și aș vrea să zic că there is no way back, dar, din păcate, there is.
  • În 24 Februarie 2022, Dragan m-a trezit dimineața la 8 și mi-a spus ușor: ”iubire, a început războiul” și nu voi uita acel moment niciodată. Am plâns 2 ore și scrolluiam tot ce îmi trecea prin mâini să înțeleg ce se întâmplă și de ce. Am fost, multe zile, șocată… până când, din păcate, starea de șoc a trecut prin normalizare. E cumplit și urăsc războiul.
  • Am fost la un showroom unde am încercat, din distracție, mai multe mașini și mi-am dat seama ce bine îmi stă în Fiat 500 electric, cu nuanța Ocean Green.

Martie

  • Am reînceput să alerg încet, ca să mă antrenez pentru Timotion.
  • Am dus, pentru prima dată, capacele nereciclabile colectate de noi la Domeniile Murani, unde sunt strânse.
  • Am primit primul print din primul meu volum de poezii, Sirop + Sare, m-am simțit extraordinar de mândră și umilă, totodată. Nu credeam că am scris mare lucru, dar totuși era munca mea. Volumul nu mai este momentan disponibil fizic, dar poate fi achiziționat în format digital, aici.

Aprilie

  • Am fost în Bologna să celebrăm 1 an de relație și să experimentăm lucruri noi împreună. A fost suuuuper, recomand! Ah și da… aici am descoperit cu adevărat Mortadella și a început să îmi placă. Până atunci, ioc!
  • Am fost la expoziția La marginea lumii, de la Art Encounters, loved it!
  • Am fost la quiz la Little People, primul din acest an pentru noi, fără să obținem un loc anume, dar desigur, cu distracție. 😀 
  • Am început să mă uit la Seinfeld cu Dragan și ce mă bucur că am făcut asta, pentru că efectiv e foarte haios! :)) 
  • Am luat sala la școala de șoferi (24/26).

Mai

  • Am fost la CreativeMornings cu Noemi și am încercat să ajung la câteva anul acesta. Uneori mi-a ieșit, alteori nu.
  • Am făcut un banana bread decadent, cu căpșuni – yumm!
  • Am mers la București – eu pentru distracție, Dragan pentru muncă. Am văzut piesa de teatru a Alinei Șerban și cred că e cea mai bună piesă de teatru la care am fost vreodată
  • Tot în București, am mâncat la Balls și a fost yumm și mi-am cumpărat o mie de cărți de la AnticExLibris pe care a trebuit să le car înapoi. No regrets!
  • Am fost la întâlnire cu o femeie superbă la Pescada și pentru prima oară în viața mea, mi-au plăcut icrele de pește. De aici, atât mi-a trebuit.
  • Am mai ascultat și podcastul Jurnalul meu verde, despre sustenabilitate.
  • Am fost la expoziția Omul aproximativ 3.0 la Kunsthalle Bega și a fost o nebunie, dar interesantă. :)) 
  • Am fost și la centrul MV Sci-Art pentru prima oară, îmi place tot ce au realizat cu acest spațiu. 
  • M-am accidentat în cursa de 10 km de la Timotion și a trebuit să renunț. N-am vrut cu nici un chip să fac asta, dar nu mai puteam alerga cu un picior. Nu totul poate fi un succes, ce să zic, nici măcar în hobby-uri voluntare. 
  • Am avut baby shower+ziua uneia din cele mai bune prietene ale mele și m-am bucurat mult pentru sarcina ei!

Iunie

  • Cum ne hotărâsem în primăvară la un apartament, am început hârțogăraia – urma să dureze ceva timp. Am colaborat cu o agenție foarte bună care ne-a ajutat cu toate, Hitch & Mosher, recomand cu tot dragul – nu a trebuit să ne batem capul foarte mult, ci doar să așteptăm. 
  • M-am îndrăgostit de varianta Jolene a lui Lil Nas X și am ascultat-o multă vreme. Mi-a intrat în cap și Severina, cu Uno Momento și Moje Zlato, sau Devojka Tvog Druga. Csf, influențe sârbești, ncsf. 
  • Am plecat în concediu, spre Grecia (Zakynthos) cu prietenii noștri, apoi am fost în Paris cu lucrul, la o conferință despre armamente, apoi am continuat cu concediul în Amsterdam, la sora mea. A fost lung, dar extrem de fain, ador să călătoresc!

Iulie

  • Am capturat poza asta cu mama care e priceless. Și poza, și mama. 
  • Am fost la expoziția This is where I post from de la MV Sci-Art și asta mi-a plăcut și mai mult. Modernă, futuristică, dar și foarte înspăimântătoare cumva…
  • Am mâncat câtă lubeniță am putut omenește posibil.
  • M-am uitat la Tour de France pentru prima oară în viață și mi-a plăcut că a câștigat Jonas Vingegaard de la Jumbo-Visma.
  • Am fost la Cinema Victoria pentru prima dată, la Ceau Cinema!, și am văzut filmul Lucruri pentru care merită să plângi de Cristina Groșan, am și asistat la o discuție cu regizoarea – mișto film, ceva ”fresh” pentru noi ca voce feminină.
  • Am dat pentru prima oară orașul la școala de șoferi și am picat. Am fost supărată pe mine un pic, dar am promis că o să fac mai bine.
  • Am avut anxietate legată de schimbarea jobului, dar am reușit să trec peste. Instinctul m-a ghidat aici, dar și zona de confort.
  • Am tot tras la sală și am lucrat de acasă.

August

  • Am fost la evenimentul Ancuței – Emoții în farfurie – unde am înțeles mai multe lucruri despre relația noastră cu mâncarea (și prin cartonașele Ancuței) și m-am revăzut cu oameni dragi din sfera bloggerilor din Timi.
  • A născut prietena mea (gemene) și nici că se putea să fiu mai fericită și emoționată pentru eveniment!
  • Am descoperit masajul și ne-am propus să mergem mai des – pentru relaxare sau fermitate.
  • Am plecat în Turcia în excursie cu mama și soră-mea – prima oară pentru mine în această țară. A fost plină cu dragoste pentru toate pisicile și diverse experiențe ciudate, unele frumoase, inedite.

Septembrie

  • Ne-am mutat, în sfârșit, la casa noastră – am semnat toate actele și apartamentul a fost gata de predare. Ne-am mutat sistematic și relativ rapid, așa că în 10 Septembrie deja eram instalați aici. I-am reunit și pe toți cei 3 pisici ai noștri deodată, ca să se acomodeze mai ușor unul cu celălalt. 
  • A început festivalul in: v z b l unde am fost partener de comunicare și am asistat la primul spectacol care m-a răvășit. (Ce-am avut. Ce ne-au dat.)
  • Am făcut o escapadă de weekend la Daiconi Boutique House aici lângă Păuliș, am luat cina la Roca Brună pentru ziua lui Dragan și a fost minunat. 🙂 
  • Am fost iar la Cinema Victoria pentru Cel mai tare șef cu Javier Bardem și ne-a plăcut și acesta.

Octombrie

  • În 1 Octombrie ne-am căsătorit, și voi ține minte melodia Temple of the King de la Rainbow, asta ne-a acompaniat în mașină până la starea civilă. A fost o zi perfectă, plănuită cum trebuie din timp și ne-am simțit extraordinar. 🙂 
  • Am fost la expoziția On her side / De partea ei la Centrul de proiecte și a fost foarte trist… realizasem cât mai avem de dus în mișcarea feministă…chiar și la nivel global, dar mai ales aici, local.
  • Cu ocazia aniversării a 60 de ani de mama, am făcut o reuniune familială la Sibiu, locul ei de baștină și orașul meu preferat după Timișoara. A fost fain să ne revedem cu toții și am făcut câteva excursii în jur. 
  • Am pregătit un housewarming party făinuț cu prietenii și vecinii și am realizat că abia avem loc toți în sufragerie, dar a fost așa mișto să-i avem pe toți cu noi! 
  • Să mai zic și ceva de serviciu, nu? Am ținut un training de care am fost foarte mândră, m-am pregătit ceva vreme pentru el și cred că a fost de impact pentru echipă.
  • Am fost la botezul gemenelor, best botez ever! 

Noiembrie

  • M-am pregătit pentru ziua mea, am împlinit 31 de ani și am mers în cel mai frumos loc posibil pentru a sărbători: la Amfiteatrul Transilvaniei. Sper să ne întoarcem cândva, a fost pe sufletul meu. Tot de-acolo am vizitat și Dino Parc și Castelul Cantacuzino (înainte să știu că parte din Wednesday s-a filmat aici), plăcut mult!
  • Am avut o pierdere în familia extinsă și au fost niște zile triste. Am lăsat loc pentru lacrimi și durere în suflet.
  • Cu brio, am trecut examenul de oraș al școlii de șoferi. A fost un stres extraordinar pentru mine, dar am reușit să găsesc puterea interioară și concentrarea pentru a trece prin acest test. O carte anume m-a ajutat: Tu ești muntele.

Decembrie

  • Am început să ne pregătim încet de Crăciun – după Moș Nicolae, am împodobit timid casa, pentru prima dată.
  • Am făcut babka pentru prima oară și mi-a ieșit. Apoi am făcut vreo 15, să dau cadou. La fel și cu turta dulce.
  • Am fost la evenimentul Oamenii Dreptății al celor de la Decât o Revistă, marcând totodată și încetarea activității lor în forma actuală. Păcat…
  • Am fost la ultimul CreativeMornings din acest an și a fost sublim, cu Bean și Afo de la Subcarpați. Despre abundență.
  • Am avut zile pline cu prietenii și apropiații, ne-am distrat, dar apoi am zis că avem nevoie de o pauză. Până la petrecerea de Revelion, măcar.
  • The End.

Într-adevăr, un an plin și bun, ca un vin bun. Mulțumesc și tuturor agențiilor sau oamenilor de PR care mi-au trimis invitații pentru evenimente sau campanii – ca un blogger mic ce sunt, am apreciat mult. Dar mai ales, mulțumesc vouă, cititorilor și celor care îmi răsplătiți activitatea din online cu timpul pe care mi-l dedicați. Trimit gânduri bune pentru un 2023 bun, echilibrat, deoarece, cumva, Thoughts become things…choose the good ones! (The Universe)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *