Retrospectivă 2024

Un Nou An îl asociez mereu cu o curățenie. A sufletului, a minții, dar și a casei, a mail-ului (mă dezabonez de la lucruri inutile), scot din sacul Social Media postări și inspirații salvate la care credeam că nu revin niciodată, scriu de mână rețete etc. să nu mai rămână suspendate undeva. Curățenie în casă, printre obiecte care nu mai îmi servesc sau, dimpotrivă, atitudini ori concepte care nu mai îmi servesc vieții așa cum mi-o doresc. Sigur, timpul e un construct social etc. etc. dar așa cum e alcătuit, îl iau ca atare. Ca o bornă kilometrică. Un an e suficient să iei un moment de respiro și să te uiți în urmă. (dacă vrei)

2024 a fost un an care a continuat niște transformări – nu le simt însă finalizate, așadar îmi pare că sunt asezată în plină crisalidă, mai îmi crește încet aripa, dar nu sunt încă fluture. Sigur, mereu suntem în schimbare, ca oameni, doar că uneori aceasta se simte mai intens sau mai pe repede-înainte. 2024 a fost cam aşa. A fost și un an de călătorii faine și de răsfăț, un an de cercetare a stilului personal, și un an plin de emoții și anxietate cum poate n-am mai trăit. Emoții atât negative, cât și pozitive. Dar, și un an de conexiuni cu cei dragi, poate mai însemnate decât în alți ani când era mai pasiv, acum parcă a fost mai intenționat și mai activ, și mi-a umplut inima. 

Zilele acestea unii oameni aleg să hiberneze, să-și facă planuri sau deja și le-au făcut de anul trecut. Nici o problemă cu nici una din acestea. Ce mi se pare însă greșit la percepția retrospectivelor sunt 2 lucruri:

  1. Iluzia că trebuie să fie plină de realizări – NU. Te uiți la tine ca OM. Prin ce ai trecut, cum ai fost, ce te-a încercat, ce te-a bucurat. Nu are legătură decât cu realizarea….de sine. Nu există o scara universala de măsurare. Putem să trăim și să nu ne examinăm viața, sau, în opinia mea, putem trăi mai bine viața prin examinare (și apoi neapărat acțiune).
  2. Comparația cu alții. Anul a fost AL TĂU. Ce contează ce a făcut celălalt? Că a fost, a dres, a făcut, a cumpărat etc. Capra vecinului nu a părut nicicand mai atrăgătoare, dar în același timp nu a fost nicicand mai goală pe dinăuntru și mai falsă. Nu vă mai comparați viețile cu ale altora. Fiecare are greul său, dar nu toți și-l expun (ca deh). Concentrați-vă pe voi și pe călătoria voastră. Comparațiile sunt de prisos.

Cred că atât am avut de zis în introducere. Pentru retrospectivă, respect tot formatul recent al lunilor cu poze din telefon, îmi place foarte mult structura aceasta. Sunt câteva lucruri spuse foarte pe scurt sau pe care nu le-am menționat, dar mai lăsăm câte ceva și pentru scriitor, nu doar pentru public, nu? 🙂 

Ianuarie

  • Am început anul sărbătorind Crăciunul Sârbesc și Noul an pe rit vechi, am făcut prima oară česnica, o tradiție în familia soțului meu, cinstind memoria bunicii Majka.
  • Am făcut din nou seria de 30 de zile de yoga a lui Adriene, am adorat-o! Întotdeauna mi se pare un start excelent de an, pentru trup și pentru suflet deopotrivă.
  • Am petrecut ultimele zile la fostul job, smiorcăindu-mă un pic, și am început unul nou pe 11 Ianuarie. Avea să se dovedească o rețetă de așa NU, ca stil și direcție în carieră.
  • Am început să mă confrunt (din nou) cu ceva probleme acneice, mai serioase de aceasta dată. Am suferit, dar mi-am înfruntat voinicește fața: asta sunt, așa defilez. Bineînțeles, am mers la dermatolog pentru verificări. Dar aceste probleme aveau să mă urmărească tot restul anului ca muștele mierea.

 

Februarie

  • Am moderat lansarea de carte a lui Geo Moisi, prima oară când fac asta și a fost foarte fain, am scris mai pe larg aici.
  • Mi-am schimbat ochelarii de vedere, mi-au crescut dioptriile… yay! 
  • Unchiul a împlinit 60 de ani și ne-a strâns pe toți la Sibiu într-o reuniune familială cu multă voie bună, dar și nostalgie.
  • Pentru prima oară:
    • Am ajuns în Norvegia
    •  și am văzut aurora boreală și 
    • am încercat ski fond,
    • am văzut reni, 
    • am zburat cu Austrian Airlines via Viena și a fost super! Practic, concediul-luna de miere din Norvegia a fost printre cele mai reușite realizări de călătorii, intră direct în top 3! (mi-am făcut și unghiile în stil ‘aurora’, superbe au fost sincer)

Martie

  • Am descoperit Lego pentru adulți (primit cadou de la Dragan) și OMG ce fain a fost!! M-am simțit ca un copil jucându-mă cu ‘’mâinile’’. 🙂
  • Am fost la un atelier de Creative Writing cu Alexandra și mi-a plăcut suuupermult! Mai ales că am fost într-o locație faină în Traian, la MYAH.
  • Am fost și la un fel de book club meeting tot la MYAH, la fel de fain. 
  • A trebuit să-i scoatem niște dinți unuia din pisulici și Dragan s-a întors cu el anesteziat de la veterinar, era atât de amețit, sărăcuțul! Mi-am umflat ochii de plâns de dragul și mila lui, abia se ținea pe picioare și voia să doarmă mereu pe mine. Dar a doua zi a fost ok! Cine zice că iubirea de animale nu poate fi nemărginită…se înșală amarnic!

Aprilie

  • Am mers mai mult la birou, meh, am experimentat ținute și stiluri, măcar să fac ceva pozitiv din asta (să merg pe jos / cu transportul în comun / cu bicicleta și să mă îmbrac de ieșit în lume).
  • Am sărbătorit 3 ani de relație, într-un loc drag nouă.
  • Mi-am cumpărat și am purtat blugi ALBI pentru prima oară în viața mea. I-am purtat și repurtat, deci lecția aici e să nu vă fie teamă uneori să faceți schimbări inedite, pot funcționa de minune! (cel puțin, în acest caz, ador cum îmi stă așa) 
  • M-am alăturat Asociației Creatorilor de Ficțiune, și am început să public timid câte ceva în revista Ficțiunea.
  • Am mers cu Dragan la o seară de Tango Piazzolla night, la Cinema Timiș, recomand, chiar a fost ceva inedit.

Mai

  • Am mers în vizită la mătușa mea din Germania, și ne-am relaxat câteva zile în ruralul nemțesc și povestind cu ea tot felul. A fost foarte frumos. 
  • Am alergat la Timotion, doar 5 km de data asta, din păcate. 🙂 
  • Am intrat (cu plăcere) în frenezia Bridgerton. 
  • Am fost la aniversarea de 1 an a cafenelei Nori, una din cafenele noastre preferate, mulțumesc pentru invitație!
  • Am fost la București într-o delegație, apoi la Chișinău pentru niște training-uri. Am avut ‘’sentimente amestecate’’ față de oraș, a fost o experiență stranie. Dar m-aș întoarce să vizitez Chișinăul mai pe îndelete.
  • Am mers într-un tur cu vaporașul cu cei de la Ecluze pe Bega și am mai învățat câte ceva despre acest oraș în care m-am născut.
  • Sunt 84% woke. Cam puțin.

Iunie

  • Am sărbătorit cu nașii noștri 1 an de la căsătoria religioasă/petrecerea de nuntă, la Naru, un loc așa fain!
  • Am fost într-o escapadă scurtă și dulce la Cluj pentru o roșcovană faină, o Mazda.
  • Au fost alegerile locale și europarlamentare, unde am fost reprezentat delegat (voluntar). A fost una din cele mai groaznice experiențe de genul din viața mea, când am depășit 24h de ore de nesomn. A fost… crunt. Dar, Fritz e din nou Primar, deci bănuiesc că a meritat.
  • Am fost cu una din cele mai bune prietene ale mele în București, la concert Coldplay și la Balls și la teatru și la Papila și a fost super fain. Sper să facem din asta o tradiție. 

   

Iulie

  • Am ajuns (din nou) în frumoasa Bologna, să vedem la curse echipa mea preferată Iron Dames.
  • Am revenit la Sibiu pentru o scurtă reuniune cu familia.
  • Am intrat și în frenezia Insulei Iubirii. :))) mai mult de dragul dumelor cu prietenele mele.
  • Au început Jocurile Olimpice de la Paris și a fost EPIC! EPIC să o aud și pe Celine Dion cântând la final, după ce, cu câteva zile mai devreme, văzusem documentarul despre ea și boala cu care se confruntă. M-a emoționat profund. Totodată, mi-a plăcut cum Franța și-a cinstit istoria, cultura, sportivii, în ciuda ‘controverselor’.
  • L-am urmărit cu sufletul la gură pe David Popovici și, de altfel, pe toți ai noștri care au participat la Jocurile Olimpice.

 

August

  • Am fost la 2 nunți faine ale unor prieteni, ne-am ferchezuit și ne-am simțit foarte bine, ca de obicei ne bucurăm de bucuria celor din jur.
  • Am fost la Celebrarea orașului și i-am auzit live pe Rita Ora și pe Passenger – în Timișoara! Cine-ar fi zis!
  • Am fost iar la Sibiu cu familia & co. Ce pot să zic, Sibiu este un fel de al doilea oraș de baștină al meu, pe filiera mamei mele.
  • Am continuat să mă amuz cu Insula Iubirii – umorul colectiv (românesc) nu are limite. :)) 
  • Am fost la munte în Retezat într-o mică relaxare, în 4. A prins tare bine! E drept că nu merg la munte atât de des precum mi-aș dori, dar întotdeauna e binevenit.

Septembrie

  • Mi-a fost publicată prima poezie în revista Ficțiunea. 🙂 
  • Am continuat să mai petrecem timp cu sora mea și prietenul ei care au stat la noi și ne-am bucurat să mergem ba la un film, ba să povestim, să ne jucăm boardgames, să mâncăm sushi bun!
  • Ne-am pregătit pentru un al doilea concediu special, pe Coasta de aur a Spaniei. Am zburat pentru prima oară cu Turkish Airlines – servicii foarte bune, am fost extrem de incantati. Un alt concediu-lună-de-miere care a intrat direct în top 3. Ce să spun, am urcat pe stânca Gibraltar, am fost la mare, la ocean, la munte, am văzut o dună de nisip, am mâncat excelent, am vorbit spaniolă, am fost la un muzeu de artă pe gratis… practic, un vis-realitate minunat pentru amândoi.

Octombrie

  • Am fost la o expozitie foarte interesantă la Faber despre industria textilă, inclusiv industria locală, dar și din România, și am înțeles de ce nu se poate prelucra așa cum trebuie lâna de la oile noastre. E prea murdară, printre altele, pentru că oile sunt crescute așa… sălbatic. Ceea ce nu e un lucru rău, doar că firul nu este 100% la fel de calitativ și trainic ca al altor oi.
  • Am fost la deschiderea restaurantului indian Bombay, care mi-a plăcut mult! (am revenit acolo pentru ziua mea) 
  • Colega mea cea mai bună de suflet de la locul de muncă a plecat în Olanda și m-am întristat-bucurat, dar mai mult bucurat pentru ea
  • Am fost la expoziția Cover me softly de la garnizoana militară, ingenios explorat conceptul de cover/copie.

Noiembrie

  • A venit unchiul meu cool din Germania în vizită la Timișoara și am petrecut niște zile bune impreuna. 🙂 E ACEL gen de unchi umblat prin lume care știe o grămadă de lucruri, un fel de enciclopedie ambulantă!
  • Mi-am dat demisia de la locul de muncă. Nu voi intra în detalii aici, dar a fost un moment marcant pentru mine, însă care mi-a creat și foarte multă anxietate, cum rar am avut.
  • Au fost alegerile din SUA și cu asta am spus tot. Nu m-am putut concentra la nimic vreo 2-3 zile.
  • Am împlinit 33 de ani și s-a nimerit să-mi sărbătoresc ziua la București. Am văzut live niște tablouri superbe ale lui Ștefan Câlția și am mâncat o cină extrafaină la Balls, unul din locurile mele preferate din capitală.
  • Am schimbat medicul dermatolog și am început să văd o speranță pentru acneea mea, care s-a mai domolit între timp.
  • Realitate: who tf is CG? A început un fel de delir, de aici încolo, care m-a împiedicat să mă mai pot concentra la propria viață, a durat câteva săptămâni. Am plâns, am ‘’doom scroll-uit’’ fără încetare prin Social media, mi-am făcut chiar și cont de TikTok. A fost o perioadă execrabilă.

Decembrie

  • (continuare) Cel mai urât 1 Decembrie din viața mea, probabil. Am plâns enorm zilele acelea îngrijorându-mă pentru soarta noastră și a lumii.
  • Într-o notă ușor mai pozitivă, am fost invitată la deschiderea Cinema Studio, pentru care am fost foarte recunoscatoare, faptul că avem 3 cinema-uri de artă în oraș mi se pare mag-ni-fique!
  • Am început noul loc de muncă, cu schimbarea direcției de carieră, un loc nou unde am simțit imediat că aparțin. Am fost invitată și la petrecerea companiei la București, unde desigur că m-am dus! A fost super. 🙂 
  • Am fost la o un fel de masa rotundă la Cinema Timiș, care l-a avut ca invitat pe Oliver Jens Schmitt, printre alții, discutând despre cei 35 de ani de libertate sau dezamăgire?
  • Am învățat să fac pâine după ce m-a învățat o prietenă.
  • N-am mai cumpărat nimic timp de *aproape* 6 luni, dar n-am rezistat în fața unui pulover verde de merino de pe Vinted.
  • Am terminat antrenamentele din an reușind sa fac tracțiuni cu doar 2 elastice galbene, ceea ce pentru mine este o îmbunătățire foarte mare de la alte elastice mai “ușoare”. Țelul e să fac fără elastic, dar încă nu pot.
  • Am moderat a doua lansare de carte a lui Geo Moisi, o poveste foarte faină de Crăciun.
  • Ultimele săptămâni din an le-am petrecut cu cei dragi, cu prietenii, cu familia, am fost iar la Sibiu și am petrecut și acolo cu familia, una din cele mai frumoase și bune cine de Crăciun pe care le-am avut. Pot să spun că am fost înconjurată de multă iubire la final de an și asta vă doresc și vouă. 🙂 

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.