Q&A cu și despre reciclare cu RETIM

Despre gunoaie… se pot spune multe, cele umane și cele materiale. 🙂 Că oamenii aruncă multe gunoaie e o realitate, din păcate, și îmi generează o furie interioară când văd mizerie peste tot, rezultată din lipsă de educație sau bun-simț…sau poate totuși ȘI din lipsă de informație. Ca să nu stau să mă plâng degeaba, m-am gândit: Ok, dar ce-ar fi dacă măcar le-ar arunca unde trebuie? Că asta e partea a doua a problemei. Așa că a rezultat acest articol. 

De multă vreme îmi doream să fac un fel de interviu cu cei de la Retim Ecologic Service și să merg chiar și la fabrică să văd cum se întâmplă concret procesele de reciclare, pentru a oferi aceste informații și publicului larg – mai ales că la noi, conceptul de reciclare este departe de a fi bine înțeles de către oameni. Scopul articolului este să cresc un pic gradul de conștientizare și implicare al cetățenilor, atât ai Timișoarei, cât și al românilor în general… pentru binele tuturor, evident. 

Pe timp de pandemie, o luăm mai ușor cu interacțiunea fizică, așadar am trimis o listă de întrebări concrete, adunate și de la comunitatea oamenilor care mai aruncă din când în când un ochi la ce postez, despre ce vrem să știm mai exact cu reciclarea. Cei de la RETIM au răspuns (mulțumesc frumos pentru cooperare) și sper că s-a mai făcut oarecare lumină în ce practici de ecologie sunt recomandate în acest proces, mai ales că suntem obligați de Uniunea Europeană să atingem un prag de 50% pentru reciclare și recuperare a resurselor, iar noi nu suntem nici măcar la 20%… (despre asta într-un alt articol). 

Despre veridicitatea informațiilor aș spune că aș vrea ca lucrurile să fie exact așa cum sunt prezentate, și în ultima vreme RETIM are pe pagina sa de Facebook o grămadă de video-uri despre cum și unde și ce se reciclează. Mă gândesc că n-ar depune atât de mult efort dacă n-ar fi totuși o miză la mijloc: aceea ca oamenii să depoziteze corect deșeurile. Asta e tot ce trebuie făcut!

Bun, și acum, înainte să împart întrebările pe categorii, pentru a naviga mai ușor printre ele, avem două întrebări importante:

ianca: Este reciclarea un mit? și Se reciclează cu adevărat?

Retim: Nu, evident ca nu este un mit. Sunt anumite materiale care se pot recicla 100%, ca de exemplu hârtia şi cartonul. Apoi, sticla se reciclează fără probleme deosebite şi, de fapt, acesta este materia primă care trebuie reciclată în primul rând. De ce? Pentru că dacă rămâne aruncată în natură este nevoie de mii de ani pentru a fi descompusă şi asimilată.

ianca: Cum ar putea cel mai bine cetățenii să contribuie și să sprijine demersurile Retim? Care e minimul pe care ar trebui să îl facem?

Retim: Cetăţenii trebuie să colecteze deşeurile separat. Astfel, în judeţul Timiş deşeurile reciclabile precum hârtia, cartonul, dozele de băuturi, plastic, pet, ambalajele de metal tip conservă se aruncă la pubela galbenă sau sacul galben. Este important ca aceste materiale să fie pliate, strivite sau turtite astfel încât să ocupe cât mai puţin volum în recipient. Ambalajele de sticlă (sticlele de băuturi, borcanele) se colectează în clopotele verzi care sunt amplasate în cele mai importante puncte din localităţile în care operează compania RETIM. Ceea ce nu se poate recicla constituie deşeurile menajere (umede) care se colectează în pubela neagră. Un ghid al colectării se găseşte pe site-ul nostru la următorul link: https://retim.ro/utile/ghid_tm/ 

PRE-RECICLARE

ianca: Ce se consideră exact reciclabil?

Retim: Multe materiale intră în categoria reciclabilelor. Se consideră ca fiind reciclabil un material care aduce mai multe beneficii prin refolosirea lui, decât producerea ca material nou. Când spunem la beneficii ne referim nu numai la costuri de producţie mai mici, ci şi la costurile de mediu. Mai mult, prin reciclare conservăm resurse naturale care sunt deja la niveluri aproape de epuizare: cărbune, gaze naturale, petrol. De exemplu, în România sunt tăiaţi în fiecare an peste 7 milioane de copaci pentru a produce hârtia necesară. Printr-o colectare mai eficientă (vezi mai sus mimina cerinţă către cetăţeni) şi prin procesele de topire, reciclare a hârtiei am putea salva mulţi din aceşti arbori…

ianca: Ce nu se poate recicla deloc? Ce se întâmplă cu acestea?

Retim: Nu se pot recicla mai multe categorii de deşeuri. De exemplu, deşeurile periculoase precum vopselurile, polistirenul, lacuri, solvenţi etc. Acestea au un regim special, NU se aruncă în recipientele cu care se aruncă deşeurile obişnuite. Compania RETIM organizează campanii trimestriale de colectare a acestor deşeuri, campanii care sunt anunţate în prealabil. După colectarea acestora, deşeurile sunt neutralizate prin procese tehnologice speciale sau sunt incinerate. 

ianca: Ce se întâmplă dacă într-o pungă de reciclabile sunt și produse nereciclabile?

Retim: Deşeurile colectate de la cetăţeni  cu ajutorul pubelelor galbene sau sacilor galbeni (deşeuri reciclabile) sunt duse în prima fază într-o staţie de sortare. Aici se descarcă toate pe o bandă rulantă unde mai mulţi muncitori selectează manual încă o dată deşeurile. Astfel, dacă un produs nereciclabil este găsit pe această linie de sortare acesta este eliminat și direcţionat într-un recipient de deşeuri menajere. 

ianca: Trebuie spălate recipientele din sticlă sau plastic înainte de reciclare?

Retim:Da, aceste recipiente trebuie spălate pentru a fi eliminate toate componentele organice.

ianca: Se colectează totuși separat gunoiul din pubelele negre și galbene, în sensul de: are mașina de gunoi un compartiment special sau sunt aruncate împreună?

Retim: Am vrea să demontăm acest mit urban conform căruia nu are rost ca fiecare persoană să colecteze separat, pentru că oricum toate deşeurile se adună cu aceeaşi maşină sau ajung în acelaşi loc. NIMIC MAI FALS! Autogunoierele RETIM ridică un singur tip de deşeuri în timpul unui traseu de colectare: fie deşeuri reciclabile, fie deşeuri menajere. Nu se colectează cele două tipuri în acelaşi timp. Când maşina de gunoi este plină, echipajul se îndreaptă spre staţia de transfer/sortare unde descarcă întregul conţinut şi revine apoi pe traseu când colectează mai departe acelaşi tip de deşeu. La finalul zilei de lucru, maşinile sunt spălate şi pregătite pentru a doua zi. La fel, în staţia de transfer, cele două tipuri de deşeuri au trasee separate de sortare, iar deşeurile menajere ajung să fie transportate la Depozitul de Deşeuri Nepericuloase Ghizela, iar deşeurile reciclabile sunt sortate pe categorii (hârtie, carton, doze, sticlă), compactate în baloţi  şi preluate de companiile specializate în vederea topirii, prelucrării şi refolosirii lor. 

ianca: Are valoare să colectăm sortat gunoiul pe baza tipurilor de deșeuri? Dacă da, de ce? Nu oricum toate ajung pe bandă, în același loc?

Retim: După cum am menţionat anterior, este foarte important ca oamenii să înteleagă şi să conştientizeze faptul că trebuie să colecteze separat deşeurile. Prin simplul gest de selectare a deşeurilor în momentul aruncării lor se simplifică foarte mult fluxul subsecvent de colectare şi reciclare. Nu este inutil să menţionăm că este şi obligatoriu din punct de vedere legal, conform HCL 371/2007. Compania RETIM are chiar agenţi de teren care verifică recipientele de colectare, iar în cazul în care se găsesc neconformităţi (de ex: deşeuri reciclabile în pubela neagră, deşeuri menajere în pubela galbenă, ambalaje de sticlă în pubela neagră sau galbenă etc) se întocmeşte un proces verbal de constatare şi se înştiinţează Poliţia Locală. Sancţiunile pornesc de la neridicarea gunoiului de către RETIM şi pot ajunge la amenzi aplicate de Poliţia Locală cu sume cuprinse între 500 si 2500 de lei.

ianca: Unde se pot arunca electrocasnicele?

Retim: Cetăţenii municipiului Timişoara pot preda gratuit deşeurile de echipamente electrice, electronice şi electrocasnice (DEEE) la unul din cele patru puncte de colectare deschise de compani RETIM împreună cu Primăria Timişoara. Adresele sunt următoarele:

1) punct colectare DEEE – Strada Mile Carpenisan nr. 3 (fosta Calea Sagului nr. 147G);

2) punct colectare DEEE – Calea Moşniţei nr. 2 – 4;

3) punct colectare DEEE – Aleea Avram Imbroane nr. 70;

4) punct colectare DEEE – Calea Torontalului nr.94

Mai multe detalii găsiţi pe site-ul nostru aici https://retim.ro/service/colectare-deee/ 

Locuitorii din celelalte oraşe/comune din judeţul Timiş sunt rugaţi să contacteze primăria de care aparţin pentru a afla exact unde pot preda aceste deşeuri.

Iar nota mea, a autoarei, este că am și scris în 2018 un articol despre deșeurile electronice, puteți citi mai multe aici.

ianca: Unde se aruncă resturi de materiale textile?

Retim: Hainele vechi din fibre naturale (lână, bumbac, mătase) se aruncă la pubela neagră. Acestea trebuie mărunţite, tăiate înainte pentru a ocupa cât mai puţin loc.

Nota mea, a autoarei, este că în Timișoara sunt amplasate containere de haine, dacă aveți de aruncat/donat, sau magazinul H&M are și el o campanie de reciclare/colectare a hainelor uzate. (link-ul nu e 100% funcțional, dar activitatea există)

ianca: Uleiul de gătit se reciclează? Și dacă da, cum ar trebui să îl păstreze cât mai corect cei ce îl adună?

Retim: Este foarte important ca uleiul alimentar folosit să nu fie aruncat în chiuvetă pentru că poate bloca sistemele de canalizare. Un litru de ulei alimentar aruncat la canalizare poate polua 1 milion de litri de apă. Termenul de reciclat nu este cel mai potrivit pentru acest deşeu, pentru că nu se întoarce tot ca ulei de gătit… Dar da, uleiul de gătit uzat se poate refolosi pentru alimentarea de motoare, biomasă, ardere etc. Cetăţenii trebuie să îl colecteze în recipiente ermetice pe care să le predea unor centre specializate (de ex staţiile Sigurec – https://www.green-report.ro/ulei-uzat-sigurec-carrefour/ )

Nota mea aici din nou este că stațiile de petrol MOL colectează uleiul alimentar uzat, chiar eu am dus câteva bidoane anul trecut, puteți vedea mai multe aici.

ianca: De ce se adună tot gunoiul împreună, cu aceeași mașină, la curățenia de primăvară/toamnă?

Retim: RETIM nu organizează campanii de curăţenie de primăvară/toamnă. Sunt organizate, în schimb, campanii trimestriale de colectare gratuită a deşeurilor voluminoase (mobilier, saltele, scaune etc) şi a deşeurilor periculoase (baterii, vopseluri, cerneluri, adezivi etc). Cele două tipuri de deşeuri se colectează în containere separate. Campaniile sunt anunţate în prealabil şi se derulează în localităţile în care ne desfăşurăm activitatea. Pentru informaţii la zi vă rugăm să consultaţi canalele oficiale de comunicare – website-ul retim.ro, pagina noastră de Facebook sau Call Center +40374885692. 

RECICLAREA

ianca: Ce se întâmplă cu fiecare categorie (sticlă, plastic)? Incinerat, reciclat, total, parțial?

Retim: Orice tip de deşeu (menajer sau reciclabil) intră în faza de sortare şi apoi: 

  1. Deşeurile menajere sortate sunt incinerate sau intră într-un proces tehnologic de descompunere la staţia de la Ghizela, iar după 11 zile sunt depozitate în deponeu.  
  2. Deşeurile reciclabile curate sunt sortate pe categorii (hârtie, carton, doze, plastic, pet, sticlă), balotate şi iau drumul reciclării. Deşeurile reciclabile contaminate – adică hârtie, carton plastic murdare, îmbibate cu resturi alimentare, organice, etc – sunt direcţionate către deşeurile menajere şi incinerate sau intră în descompunere şi apoi depozitare în deponeu. 

ianca: Gunoiul din pubela galbenă se împarte la rândul lui pentru a fi reciclat în carton/plastic?

Retim: Da, după cum am explicat în răspsunsurile de mai sus. Există un flux de sortare a gunoiului din pubela galbenă în care echipe de muncitori RETIM selectează deşeurile pe categorii: hârtie, carton, doze metal, plastic.  

ianca: Aveți în vedere adunarea de compost – resturi alimentare? Dacă da, cum se folosește / ce se face din el?

Retim: În localităţile din mediul rural al judeţului Timiş s-au distribuit compostoare în care se pot recicla deşeurile biodegradabile. De asemenea, cetăţenii care locuiesc la casă în mediul urban îşi pot achiziţiona din magazinele de bricolaj astfel de recipiente. Se pot depozita în compostor următoarele: resturi vegetale mărunţite, coji de ouă, resturi de fructe şi legume proaspete sau gătite, zaţ de cafea, resturi de ceai etc. După un timp, aceste deşeuri se descompun rezultând compostul care poate fi folosit ca îngrăşământ natural.  

ianca: Reciclarea se face efectiv în Timișoara, sau e transportat gunoiul în alte părți?

Retim: Deşeurile colectate în municipiul Timişoara sunt transportate la staţia de transfer din oraş unde are loc procesul de sortare. Deşeurile menajere sunt sortate, compactate şi apoi transportate cu maşini de mare tonaj la Depozitul  de Deşeuri Nepericuloase Ghizela. Deşeurile reciclabile sunt la rândul lor sortate, balotate şi pregătite pentru a fi preluate de către companiile care le reciclează.

Un video explicativ al procesului poate fi văzut aici https://www.youtube.com/watch?v=VhZWzLyD7h0 

POST-RECICLARE

ianca: Care sunt rezultatele reciclării până acum? Care e procentajul de reciclare din gunoiul care ajunge la Retim?

Retim: Din păcate, nu toţi cetăţenii înţeleg că acest efort de reciclare este unul comun. Mulţi dintre ei consideră că nu au pur şi simplu nicio obligaţie şi este datoria companiei de salubrizare să facă toată treaba: să colecteze corespunzător, să sorteze, să prelucreze şi să recicleze cât mai multe deşeuri. Solicitarea noastră este ca oamenii să colecteze separat în recipientele de care dispun. Este tot ce trebuie ei să facă şi într-adevăr, după acest prim pas, care este cel mai important, fluxul până la reciclare este mult îmbunătăţit. 

România şi-a asumat prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană ca în anul 2020 va ajunge la un procent de 50% deşeuri reciclabile din totalul deşeurilor colectate şi că va reduce drastic cantiăţile de deşeuri care sunt depozitate în deponee. În acest moment, suntem sub 20% pondere a deşeurilor reciclabile, ceea ce poate genera sancţiuni financiare pentru autorităţile centrale sau/şi locale sau chiar declanşare a procedurii de infrigement. 

ianca: Ce fel de resurse se recuperează din reciclat? Unde ajung acestea?

Retim: După cum menţionam anterior, prin reciclare sunt conservate resurse naturale care au ajuns la niveluri minime : petrol, gaze naturale, lemn, cărbune. Materialele reciclate devin materie primă pentru produse noi din hârtie, carton, plastic, pet-uri sau sticlă. De exemplu, există pe piaţă o serie de recipiente de plastic (PET) ale unui producător de apă plată pe care se menţionează că este produsă din materiale reciclate.

ianca: Ce altceva ați dori să știe oamenii?

Retim:  Compania RETIM îşi doreşte să aibă în toţi cetăţenii nu numai clienţi ai serviciului de salubrizare, ci şi parteneri în efortul comun de creştere a gradului de colectare a deşeurilor reciclabile şi păstrarea unui mediu curat şi sănătos. Vom lansa în curând mai multe campanii de informare şi conştientizare prin care se vor comunica mai aplicat, mai concret regulile de colectare şi depozitare. Toţi utilizatorii vor trebui să ştie aceste reguli, iar dacă au întrebări sau nelămuriri îi încurajăm să intre în contact cu noi scriindu-ne pe site-ul retim.ro, pe pagina oficială de Facebook sau să sune la Call Center +40374885692. 

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.