”Cum se spăla T-Rex pe dinți?” era o întrebare pe un panou mic de la Dino Parc Râșnov, cu mesajul subtil de a încuraja copiii să se spele pe dinți. Dar câți copii nu au mijloacele de a face asta, și mai ales – de ce mereu primesc tone de dulciuri de sărbători, care nu au un impact real pentru sănătatea sau educația lor?
Știu că de sărbători ne amintim cu toții să fim mai buni și ne simțim, deodată, generoși – după cum vedeți, și articolul de față. Dar dacă tot ne lovește sentimentul dăruirii, aș vrea să vă aduc în vedere o poveste despre dinți și alt fel de ”cadouri”, dar nu numai. E și o poveste a sărăciei, dar și a oamenilor care luptă pentru a face un bine… cu adevărat bine.
De când m-am întâlnit, în anii mei de voluntariat, cu partea aceasta a realității românești (nu că altundeva nu ar exista), nu pot să mă întreb pe cine ajută, de fapt, orice cadouri aș trimite de sărbători – Crăciun și Paște musai – celor din medii defavorizate. Hrănește un copil și sufletul, mintea lui, sau îmi hrănește mie ego-ul, de fapt?
Pe o listă de dorințe a unor copiii dintr-un sat de lângă București, liste primite de compania la care lucrează soțul meu, mai mult de jumătate din copii au scris că vor ”afecțiune, atenție, iubire, atât”. ATÂT. Voi vă dați seama că nu avem cum, cu toată ciocolata Kinder din lume, să acoperim nevoia asta? Dulciurile nu țin la sărăcie, la neputință, la o lipsă reală de grijă. E greu, e foarte greu! Din fericire, există oameni cu har, care se preocupă neobosit și constant de a avea acest mic impact în comunitățile lor, pe mai multe paliere. Când am citit parte din textul de mai jos scris de Ancuța de la Educația la Sat (unde am făcut voluntariat în 2019), am rămas interzisă:
”Azi, când am suflat în lumânările de pe tort, m-am gândit la Ana, o fetiță din satul meu, dintr-o familie numeroasă.
În pandemie, i-am dus un laptop.
Era clasa V-a. Ana era bucuroasă că poate face meditații și școală online. Nu a lipsit deloc, la nici o oră. La școală, avea multe absențe, așa că am întrebat de ce. Mi-a spus că la școală râd copiii de ea, că are dinții stricați. O strigă „strigoiul”.”
Poate nu v-ați fi gândit că o cauză a abandonului școlar o reprezintă și … neîngrijirea potrivită a dinților. Nici eu nu m-am gândit. Știm cu toții cât de scump e să mergi la stomatolog, așadar, cei care nu își permit… rămân cu dinții așa cum sunt, să se strice. Dinții sunt o carte de vizită a noastră, e normal că orice îi strică, aduce cu sine și o oarecare rușine. Rușine care, la un moment dat, coroborată cu mai mulți factori, te face să nu mai mergi la școală.
Așa că, de Moș Nicolae și de sărbători, Ancuța își propune să ajute 30 de copii să ajungă la dentist. Și aș vrea să o ajut și eu la rând, împărtășind cu voi strângerea de fonduri pentru Educația la Sat și această inițiativă. Costul ar fi de 150 de lei pe copil, dar puteți dona orice sumă, până la urmă, în două moduri:
- Pe platforma Galantom, sau
- Transfer bancar în contul: RO58RNCB0252161799530001, BCR, Asociația Educația la Sat, cu mențiunea ”dinți sănătoși” la detalii.
Recomand călduros să ajutăm niște copii să meargă la stomatolog, de sărbători, pentru că o să-i ajute mult mai mult decât un pachet efemer cu ciocolată. Și apropo de ciocolată…deci n-am înțeles, cum se spăla T-Rex pe dinți?