Se scurg mizerii pe-un vast cadran rotund, nespălat, Absurde, copilăreşti, goale ca nimicul. Noaptea-i plictisitoare, fără orizonturi, scuipată-n gând împrăştiat. Nebunie instalată, nimeni nu-i acasă cum trebuie, Nici măcar cum ar trebui să fie, de muză inspirat ! Suflul divin e noroi mânjit de lacrimi false, Şi se umplu rânduri Citește mai mult
Others
Amoeba
Îmi e un greu imens de greu, atârnător, În ceaţa zăbrelită din capul meu, aviator. Stau lipite de fantasma blestemată Tablouri murdare, clare ca niciodată, Şi ca niciodată mai anevoios de dat jos. Ploaia în singurătatea ei şi-a mea, Mă loveşte-n geamul fără perdea, Spălând lichenii eterni, veşnic prezenţi, Pletoşi, Citește mai mult
Încă
Nori de granit se balansează greu, Şi ploaia gri tremură deasupra lumii. Copacii-mi sunt umbrelă bătrână, Iar frunzele-i plâng de neputinţa mea. Mintea-ncătuşată colindă sufletul liber, Căutând, poate, mânerul chepengului. * Dar ce nevăzut labirint încheagă tristeţea în mine ? * Inima e îngropată în rădăcini scorţoase Pe pământul umed Citește mai mult
Cel mai dulce drog
De ce vii răscolindu-mă ca pe un cufăr ? De ce cauţi comori care deja îţi aparţin ? De ce mă doare-atunci când sufăr ? De ce totuşi râd şi mă bucur din plin ? * Te mai întreb … * De ce îmi laşi creierul intact, dar gol ? Citește mai mult
Elixir
La poalele cerului, la marginea lumii, Cu broderii subţiri de soare, străvezii, Zori de zi înalţă speranţa, Un vis pentru cei care nu cred. * Acolo nu există răutate, Şi nici frângeri sângerate, Lucruri inutile pier, Crăpându-se lanţuri de fier. * Acolo leagă-ţi aripi să zbori, Să te-nvârteşti nebun printre Citește mai mult
Existenţialism
În mantia crudă şi rece-a timpului m-am înfăşurat, Şi spre cerul negru al uitării am strigat. Lin s-a aşternut şoapta disperării mele Şi pulberea melancoliei pe gândurile Ce se zbăteau, smucindu-se din vraja pinilor. * Îngăduitoare, Luna mă privea cu milă, Nu putea să-mi răspundă de-a clipei pendulă, Şi ţesea Citește mai mult
Perfecţiune
Se împleteau fire subţiri Cu alte viguroase corzi, În voci suave şi răsunătoare. Plângea vioara mlădioasă, În ciupire zveltă de chitară, Îmbrăţişându-se în dansul muzicii. Două corpuri luminoase, O vioară fragilă, O chitară rebelă, Închinau oda iubirii şi a cântecului. Pe vecie împreună, Ea, femeie, el, bărbat.
Marea dragoste
Vrei să ne cunoască marea ? Să ne cânte vuind lin Un cântec albastru; Să ne învelim în bronz scârțâitor, De dragoste cuprinzător; Noi, caramel lichid, Atingeri blânde să împletim, Să fim copiii arămii și dulci, Și marea mama noastră. Și ochii tăi verzi să-mi spună o poveste Despre valuri Citește mai mult
Dorințe
Vreau să mă învelesc în moliciune albă, Să înot în oceane de zăpadă caldă, Să fie mereul soare şi să nu-mi mai fie frică Să mă întorc în copilărie, când eram mică, Să gust draga libertate care cade Pe fruntea-mi visătoare şi nu mă arde, Să mă joc cu timpul, Citește mai mult
Pocatarise
Cuvântul a căzut rostogolindu-se voios Din sufletul meu până în gât. Aici s-a-mpotmolit de-un nod sfios, Şi-a mai venit şi teama să-i ţină de urât, Dar o avalanşă de curaj l-a eliberat, Alunecând pe hârtii pătate de ciocolată, Lămâi, caise, mere verzi sau zahăr vanilat, Şi nu mai voia să Citește mai mult