Oportunități – take it or leave it

Oportunități. ( nu vroiam să încep așa direct, dar am zis să fac ceva diferit ) Ce vă spune cuvântul ăsta ? Sau poate că e mai mult decât un cuvânt, poate vă trezește ceva anume. Să vă spun ce-mi provoacă mie ? Eu mă gândesc foarte departe când îmi sare-n cap cuvântul „oportunități” sau, în fine, oportunitate. Ocazie. Șansă. Ceva nou. Ceva de care pot să profit. Mă gândesc la ce poartă mi se deschide, la ce pot să fac mai departe, la cum mă va ajuta pe viitor, ce impact o să am dacă fac asta, uneori ( depinde de prilej ) mă gândesc și la cum mă ajută pe mine sau cum mă ajută să-i ajut pe alții. Vedeți câte geamuri deschide o ușă ?

Înainte … nu prea profitam de șansele care mi se ofereau, prea rar făceam asta, bine, eram și mică, deh, sigur nu gândeam atât pe cât fac astăzi. Așa că am făcut două lucruri: am căutat oportunități și, în limita posibilităților mele, am acceptat oportunitățile atunci când mi se ofereau. Asta poate însemna orice, dar chiar orice, pricepeți ? Nu contează cât de neînsemnată poate fi o oportunitate, nu se știe niciodată cum o să vă umple viața sau ce experiență o să vă aducă, să vă schimbe gândirea .. habar n-am.

Iar acum vă întreb pe voi: știți să PROFITAȚI de ceea ce vi se oferă ? Știți să CĂUTAȚI oportunități ? Vă pun acestea două întrebări pentru că sunt singurele care contează. Cum zice citatul ăla, există două tipuri de oameni pe lumea asta: cei care caută oportunități, și cei care le creează. Io modific asta. Există trei tipuri de oameni: cei care lasă oportunitățile să treacă pe lângă ei, fiind neinteresați, cei care profită de ceea ce li se oferă, dar dacă n-ar primi, ei singuri n-ar căuta, și oamenii care le ies în întâmpinare oportunităților, nu așteaptă neapărat să fie găsiți, eventual da, și le creează.

Personal, zic că e bine ca oamenii să facă parte din ultimele două categorii ( da, știu, hai să nu-i punem în categorii etc. etc. … ). Bine, poate n-au ei chef să căutăm oportunități, n-au timp, nu știu etc. Însă … măcar atunci când apare iepurele la orizont, să-l vâneze. Se poate, e ok, e posibil să li se trezească apetitul după asta. Iar ultima categorie e cea care dorește mereu experiențe noi, dorește să învețe permanent, să se îmbunătățească, să se dezvolte … să se.

Revin cu întrebările. O să stați ascunși în cochilie, pentru restul vieții voastre, neinteresându-vă de nimic altceva decât o singură direcție care poate nici nu vă satisface cum trebuie … sau o să acceptați provocări ? V-am mai spus că nu-mi trebuie răspunsuri scrise aici, în secțiunea de comentarii. Mă mulțumesc și dacă voi reflectați asupra a ceea ce am scris. ”Oportunizați-vă” pe voi înșivă și niciodată să nu vă gândiți la ce pierdeți, ci la ce câștigați.

0 comentarii

  1. Prefer să caut 100 de oportunități și să refuz 99. 😆
    Am refuzat de multe ori oportunități bune, așteptând altceva. Trebuie în fond să știi să și alegi. Pentru că o oportunitate te și leagă, iar apoi pierzi alt iepure mai bun. Sau îi pierzi pe amândoi și trebuie să știi și să pierzi.

    Problema cu oportunitățile e că oamenii nu știu exact ce vor, deci nu știu ce oportunități să caute sau dacă măcar există, și că nici nu știu să le aleagă.

    Iar discuția cu o singură direcție e amplă…
    Puțini realizează cât de important e să ai o cultură generală bună și să îți fi deschis măcar puțin și alte direcții.
    Un medic trebuie să știe să fie și un bun psiholog și sociolog.
    Un IT-ist trebuie să știe câte ceva din domeniile pentru care face software, unele total diferite de informatică sau tehnică; și cu cât știi mai multe, cu atât poți să lucrezi în mai multe și să te înțelegi cu clienții.
    Cofetarii ăia excepționali, știu și ceva meșteșugărie să monteze chestii de susținere, și artă, nu doar gastronomie.

    1. Să trecem la răspunsuri. 😀 Da, Diana, așa-i, asta așteptam de la voi să și ziceți, că trebuie să și știi să alegi oportunitatea, nu doar să o iei ca atare. Foarte corect !
      În problema cu oamenii care nu știu ce vor ( că unii știu ) soluția-i simplă: să ia o oportunitate care poate le-ar surâde și să încerce … dacă le place, vor continua, dacă nu, vor ști ce să nu aleagă data viitoare.
      În rest, de-acord cu tine. 🙂

  2. De multe ori am considerat ca am acceptat prea multe oportunitati fiindca ma simteam putin coplesita la momentul respectiv. Insa acum imi pare tare bine ca m-am bagat in multe fiindca altfel n-as fi devenit cine sunt acum 🙂 Si-mi cam place cum am devenit! Se poate mult mai bine, dar lucrez la asta. Acum e momentul sa ma dezvolt pe cat mai multe directii pentru ca, probabil, incepand cu facultatea, va fi tot mai putin timp.
    Mie nu-mi place sa stau in cochilie! E placut sa incerci lucruri noi, de care poti profita. Insa si ce-i prea mult strica 🙂
    Articolul se potriveste foarte bine celor care au un job de care sunt relativ nemultumiti sau foarte putin multumiti si nu au curajul sa incerce altceva care i-ar putea satisface. 🙂

    1. Așa-i, Andreea, că te simți bine acum, deși inițial ”nu știai în ce te bagi” ? 🙂
      Corect și ce-i prea mult strică, devii, cum zicea Irs mai jos, un oportunist deja …
      Eu cred că articolul se potrivește tuturor. 🙂 Tuturor ni se ivesc oportunități în diverse momente ale vieții. Dacă ai știi câte oportunități am eu la facultate … 🙂

  3. De obicei sar pe oportunitati, dar trebuie sa mi se para foarte necesare si bune. Ca daca nu, se intampla sa mai refuz destule.

    Inchei cu un citat drag mie:
    „I’m an oportunist.. Vindictive, manipulative.. I tackle the seemingly impossible!”

  4. Sa stii ca mie imi plac provocarile de genul asta, adica pe principiul ca sunt deschis la activitati noi prin care si din care invat multe lucruri. Desigur, asta in conditile in care pot duce respectivele sarcini 🙂
    Frumos imboldul pe care ni-l trimiti!

      1. Teoretic, da! Ai dreptate! Practic, nu. Uite de ce zic asta. Depinde de domeniu. Eu am terminat socio-umane, tot ce are legatura cu proiecte sociale, culturale imi e la indemana. Dar daca sunt chestii de inginerie, it, silvcultura….sau eu mai stiu ce…aici nu pot decat sa car echipamentele, nu? 😉

        1. :))) Of, voi vă gândiți doar la chestii stricte pe domeniul vostru ca job, ca și orientare profesională, dar OPORTUNITĂȚI poate însemna, cum am spus, chiar și un simplu grătar undeva cu niște oameni, sau o invitație la X eveniment etc. Am dreptate și practic, nu doar teoretic, pentru că desigur, vacitim, că dacă nu ești inginer IT, nu poți lua un job în domeniul ăsta. Dar ”sarcini”, aici, era vorba de activitățile noi despre care vorbeai, nu trebuie să știi neapărat să faci sarcina de a găti grătar … ca să mergi. E banal exemplul, dar sper că înțelegi la ce mă refer și că sunt cât de cât coerentă la ora asta. :))

          1. VIZITATII ;www.tahitiannoni.ro/2595179
            si ve-ti gasi o oportunitate,si viata vi se va schimba,incercati,

  5. Interesant subiect. Saptamana trecuta eu am fost inspirata de zicala „Orice problema poate fi o oportunitate” ( sau orice problema este o oportunitate deghizata ) prin faptul ca te pune la incercare, te forteaza uneori sa alegi diferit, sa abordezi altfel o problema care iesita in cale, ajungand uneori la concluzia ca tocmai acea problema te-a schimbat radical. De aceea o problema minora poate deveni o oportunitate majora care ne schimba viitorul prin alegerile diferite pe care le facem chiar noi. Asa ca da, eu sunt pentru oportunitati, indiferent sub ce forma ne apar in viata.

    1. Mie interesantă mi se pare zicala ta, Diana. Nu știu dacă aș pune acolo cuvântul oportunitate, hm … deși, cu ”poate” alături … merge. Depinde și de problemă, dar da, e ca și când te-ai trezi în fața unui râu, singur, nu știi să înoți, n-ai telefon mobil ca să suni pe cineva… ce faci ? :)))) 😛

      1. Cauti un pod sau tai un bustean ca sa ajungi in partea cealalta ? :))) Si uite asa inveti orientarea in spatiu sau cum se taie un bustean…daca ai cu ce….daca nu gasesti un pod sau nu poti / nu ai cu ce taia un bustean…altadata inveti ca e bine sa vii mai pregatit la rau…Oricum ai face, ai oportunitatea de a invata despre tine & despre cum sa te descurci in viata.

  6. In aceeasi familie de cuvinte cu „oportunitate” se afla si „oportunist”. Sa nu uitam.
    Si cam de aici incepe pentru mine dilema. Sa apuci cu amandoua mainile o sansa, o ocazie, mi se pare un lucru de la sine inteles. Ca doar nu esti tampit sa lasi o ocazie sa treaca pe langa tine. Chestiunea este ca exista oameni care nu traiesc si nu inainteaza decat prin asta.
    Si aia nu mai e OK. Intodeauna am considerat ca adevarata dezvoltare a unui om, pe toate planurile, presupune SI foarte multa munca. Noroc, inspiratie, munca si o picatura de luciditate, una de vis si una de curaj. Cam asa vad eu reteta !

    1. Așa e, Lostinho, ai dreptate, la asta nu m-am gândit, dar mă bucur că chestiile ”nespuse” le spuneți voi, comentatorii. De-aia-mi doresc io comentatori …
      Revenind. 😀 Prinzând o oportunitate, zic că poți să o muncești până îți ies sudorile, numai să o prinzi, să o iei, să știi să profiți de ea. Reteța ta e perfectă, incluzi iubirea la vis, oare ? 😛

  7. Fac parte din cea de-a doua categorie. Cred. Imi place sa profit de toate oportunitatile ivite in cale, dar nu le caut neaparat. Am mers mereu pe principiul: daca nu acum atunci cand si m-am speriat de gandul ca e poate unica mea ocazie in viata si daca stau cu manile-n san pot s-o ratez. Am mai cautat sa fac totul pentru ca nu avea regrete mai tarziu. Nu stiu cat m-a ajutat lucrul asta, pentru ca de cele mai multe ori am pierdut, am esuat…Dar in general sunt conservatoare si imi pastrez directia, rar deviez.

    1. Ești în grafic, Nice. :)) Numai că pari foarte dezamăgită de eșuările tale … of, trebuie să scriu un articol pe tema asta ! :)) Încearcă să le privești ca experiențe din care poate ai învățat ceva. Nu cred că nu ți-a fost de folos … mai gândește-te.

  8. Oportunitati! Hmmm! Astept sa ma loveasca una care sa merite, restul sa treaca.
    Daca e o paguba deghizata in oportunitate? Sa luam ca exemplu poza, ca vad ca nimeni nu o comenteaza, eu inteleg, pare o oportunitate, adica sunt destule DVD-uri cu jocuri! Dar daca mamiferul ciudat care sta intins pe ele n-o sa te lase sa le joci? Poate le apara cu pretul vietii, ca sunt ale ei. Poate le-a intins drept capcana si cand vrei sa le iei sa le bagi in calculator sare pe tine si iti rupe beregata! Poate te momeste cu jocurile si dupa aia vrea sa iti povesteasca problemele ei stupide de la servici sau scoala, sa iti explice ce inseamna grena, sau mai stiu eu ce. Exista si oameni d-astia.

    1. Și ce dacă e o pagubă deghizată în oportunitate ? 😀 Mare brânză de pagubă !
      Poate mamiferului din poză o să-i facă plăcere să te joci. Jocurile de pe DVD, bineînțeles. 😛 Nu trebuie să punem mereu răul înainte, adică … da, există riscuri, dar numai așa înveți.

  9. voi fi puţin antipatic: nu-mi plac oportuniştii! Oportunitatea, conform dex, se defineşte ca prilej favorabil, situaţie fericită şi, de cele mai multe ori, pentru a fi speculată, implică renunţarea la principii şi o doză semnificativă de egoism. Cei mai mulţi oportunişti pe care i-am întâlnit sunt cu adevărat alunecoşi şi pun, înainte de orice, propriul interes (ceea ce, conform convingerilor mele, este un neajuns major în contextul relaţiilor interpersonale).
    Până la urmă, oportunităţi există la tot pasul şi oricând te poţi folosi de ele, dar nu cred că e sănătos a le specula indiferent de urmări.

    1. O sa-ti citez pe Puya:
      „Fa ce poti sa faci, ca tot ce faci, faci pentru tine
      Eroii-s doar in filme, tot ce faci, tre’ sa fie pentru tine
      Trage pentru tine, ca daca nu, restu o sa traga doar pe tine..”

      Totusi sa nu se inteleaga ca trebuie sa profiti cu TOATA lumea (caci unii poate’s foarte ok, de treaba, buni, nu’s rai per total), nu chiar.. dar daca sunt unii care stii ca ti-ar lua fatza, n-ar ezita, pai atunci fa-o si tu si asta rapid.

      Eu de exemplu daca-l stiu pe unu mai……..bulangiu, nu prea ezit sa-i fur o oportunitate ca sa-mi fie mie bine. Asta-i viata acum deh.

      Unele chestii nu asteapta dupa tine.

    2. @Vlad: Antipaticule ! 😀 Eu nu știu ce vă trece vouă prin cap când vă gândiți la oportunități, zău așa. Oare chiar îi stă românului în fire să pună tot răul înainte ? 🙂 Nu ziceam deloc de speculații. O oportunitate poate fi și o simplă invitație la grătar, dar pe care noi să o refuzăm pentru că … ne este lene, spre exemplu.

    1. Este, dar, din păcate, când i-am propus mamei asta, nu i-a convenit ideea, nu mă lasă cu animale-n apartament. 🙁 Dar așa cum ți-am zis la articolul tău ( scuze, știu că mi-a intrat comentariul în spam ) … am scris ca să transmit mai departe, poate cine știe. 🙂

  10. Cred ca ai atins un punct sensibil aici, in cazul meu cel putin. Eu nu prea stiu sa profit de oportunitati, de ocazii, de… sanse. Dar nu stiu cum se face ca mereu a fost cate o persoana care m-a impins, chiar si cu un deget doar, in bratele oportunitatilor. Fie ca a fost mama, fie ca a fost un coleg care ,,m-a sacait” (atunci asa mi se parea), fie un prieten care a insistat o data sau de doua ori sa fac ceva sau sa merg undeva, fie ca a fost diriginta sau o profesoara, fie ca a fost chiar un necunoscut. M-am avantat si in chestii care m-au obosit si epuizat, insa am ramas cu unele amintiri placute, iar cele neplacute imi place sa le incadrez la ,,experiente si atat” 🙂 Caci acum, privind in urma, nu prea regret ca am aterizat in bratele oportunitatilor respective.
    Cred ca lipsa de incredere in propria lor persoana ii trage pe unii inapoi, ii tine in banca lor, cel putin in cazul meu, asta e. Noroc ca am cativa oameni in jurul meu care cred ei in mine… Evident ca mai am si eu ,,iesiri” si ma pun pe creat! Si trebuie sa iti spun ca ma simt tare bine atunci si poate voi reusi sa fac mai des pasul in fata, din proprie initiativa, nu pentru ca imi sugereaza, insista, ma sacaie cineva 🙂

    1. Așa îmi doream un astfel de testimonial … 😀
      Dar vezi tu, Colorblissuco, unii oameni n-o să stea să te ”dădăcească” mereu, așa că DA, fă-ți curaj, că nu ai de ce să te temi, ia mai des inițiativa, riscă, pentru că așa cum ai scris cu mânuțele tale, trăiești experiențe ori plăcute, ori din care să înveți ceva. 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *