Parcă mă enervează în ultima vreme că trăim așa, în secolul vitezei. Totul trebuie făcut repede, repede, la timp, pac, pac, asamblat, trimis, nervi, trântit, nu mergeeee, stres maxim ! Nu mai putem să mergem la wc, să savurăm o gustare, să mergem să ne minunăm de ceva, că până și în vacanțe nu mai putem să avem timp PENTRU NOI.
Mă uit în jurul meu și văd oameni grăbiți, nervoși, ursuzi, oameni care vorbesc non-stop la telefon și discută afaceri și ce trebuie făcute repede și la timp și mâine și azi și acum, acum ! Mă uit cu milă, sincer. Eu niciodată nu mă grăbesc, adică ba da, mă grăbesc atunci când întârziu, mă rog, obicei prost, dar zic în general, îmi respect ceasul biologic. Dacă știu că la ora X trebuie să ajung undeva sau trebuie să mă pregătesc să primesc pe altcineva la ora Y, timpul din mine se fixează automat pentru ca eu să am totul pregătit la vreme, fără să mă grăbesc și să-mi permit să fac totul așa, fără să intru în panică. Dacă se amână pe mai târziu, cu atât mai bine. Dar în cazul în care se anunță a fi mai devreme se plănuise inițial, mi se distruge toată perfecțiunea programată din mine. Așa ceva ! Și eu cred că și ceilalți oameni au timpul lor aflat în interiorul lor, care le asigură o bună funcționare prin echilibrarea energiei și efortului destinat tuturor activităților, doar că ei își demolează această armonie a timpului din ei, culmea, din cauza timpului !!
Da, probabil că ora nu mai are 60 de minute în mod normal, ci doar 45 de minute, habar n-am, cu toate acestea, simt că am putea să încetinim măcar un pic lucrurile. Nu vorbesc nicidecum de lenevit, dragii mei, însă mi se pare înfiorător să storci așa timpul din oameni, făcând presiuni asupra lor pentru niște lucruri care uneori nici nu merită. La început poate fi antrenant, oa, adrenalină, nu știu ce, dar câteva momente palpitante ajung, nu trebuie ca fiecare zi din viața noastră să fie o aventură obositoare.
Pe de altă parte, dacă anumite persoane și-ar îndeplini norma cum trebuie și ar înțelege ce înseamnă să fii ”eficient și eficace”, n-am mai înjura când așteptăm tramvaiele și firobuzele, la ghișee sau la magazin. Desincronizarea asta pur și simplu mă exasperează, și mulți nu înțeleg că TIMPUL e cheia mișcării și echilibrului nostru, dacă am ”colabora” prin ”împrumuturi de timp”. Adică, exemplu, ca să nu credeți că arunc doar vorbe mari: eu vreau să-mi iau haina de la curățat. Trebuie să aștept la coadă. Haina mea e acolo, gata spălată, o văd. Sunt vreo trei oameni înaintea mea care așteaptă să își ducă hainele la curățat. Poate că mi-ar plăcea să VADĂ cineva că eu am doar un bon cu care vreau să-mi ridic haina și să plec naibii de-acolo, nu să îmi înregistrez comanda. Să-mi împrumute un minut din cele 5 ale lui de înregistrare a comenzii ca eu să pot să mă car mai repede. Eu fac asta, ”împrumut timp”. Dacă văd oameni disperați care stai după mine sau care aleargă după firobuz, eu fiind total liniștită și fără vreun termen fix așteptându-mă, nu mă costă nimic să îi poftesc în fața mea sau să le țin ușa. Poate ar trebui să scriu o carte ”Cum să împrumuți timp altora”, ca să știe și alții cum să facă. Să mă duc să bat din ușă în ușă vorbindu-le despre asta, să țin discursuri referitoare la daruri de timp, să mă încoronez drept Regina Folosirii Timpului !!! Eh, aberez și eu puțin, dar ați înțeles ideea. 😀
Mi-ar plăcea să ne mai și relaxăm, să privim în jurul nostru, să ne bucurăm, să facem lucrurile la timp, să ne folosim timpul PENTRU NOI, nu împotriva noastră, ascultând de ceasul din noi înșine … pe bune, se poate. Nu chiar o aliniere mondială, dar … Time is time, not money !!
asa e.timpul nu inseamna doar $$$ si chestii materiale insa cand te grabesti in orice situatie si nu mai ti cont de timp si esti agitat, waaaa trebuia sa fac asta acum 5 minute, ce mama naibii am facut azi ca uite se aduna de facut?e vorba mai mult de stilul de viata nu de timp.
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta – murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul … depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
http://www.jurnale.ro/Octavian_Paler___Avem_timp-e4369-13792.html
avem timp 🙂
Da, ai dreptate, ține și de stilul de viață. 🙂 Mersi, știu poezia, m-am gândit la ea când am scris articolul.
Exact asta ziceam si eu. Timpul ne e prieten, nu dusman. Daca toti am face toate la timpul lor -nu mai devreme sau mai tarziu – cu siguranta lucruri buna s-ar fi intamplat.
Dar deh… iute iute iuteeeee! :))
Da, cum zicea și dejețel, face parte și de cum te organizezi tu ca om 😀 Însă e foarte enervant când tu nu poți face nimic, pentru că depinzi de alții.
Cred ca atitudinea noastra fata de lucrurile pe care le facem e cea mai importanta. Daca nu ne dorim sa le facem, automat vor deveni o povara, iar timpul dedicat lor il vom simti ca ,,pierdut”, vom incepe sa ne agitam, sa le facem cat mai repede, sa fim stresati etc…
E frumoasa ideea ta de timp cu imprumut 🙂 Mi s-a intamplat si mie de cateva ori sa fiu lasata ,,in fata” deoarece puteam rezolva in 15 secunde si am ramas placut surprinsa de fiecare data. La randul meu, mi-am dezvoltat ,,obiceiul”. Putem sa ne ajutam unii pe altii asa, ai dreptate 🙂
Așa-i ? Ce bine că nu sunt singura 😀 Ține și de chef, e drept, dar mna, uneori trebuie să ne mai și automotivăm, să tragem noi de noi … tot pentru noi, bineînțeles.
e asta cu sa ai grija de tine e un pic sf.niciodata nu o sa ai.mereu cand o sa te trezesti dimineata o sa zici , pfuaiiiii facultaaaa, pfuaiii am de invatat, pfuaiii nam timp si de multe ori „chestiioarele astea” le rezolvi relativ repede si dupa zici:”parca am prea mult timp” si apoi o sa zici „dar prietenii cu, care sa imi impart timpul liber unde is cand am eu timp?” iar ei o sa zica „sunt busy” iar tu o sa zici „bine nu mai am timp ca trebuie sa fac $$$”.
:)))) Nu e deloc SF ! Mie mi se pare că dacă știi cum să te gestionezi, poți avea mereu timp pentru câteceva … și senzația că ”am prea mult timp” dispare când faci ceva folositor în momentul ăla. Iar în zilele noastre …. sincer, cred că doar cei care au o viață monotonă au prea mult timp, nefăcând aproape nimic sau așa ceva.
Sa stiti, voi fetele, ca barbatii nu sufera de ejaculare prematura…doar se grabesc.
esti demential :))))
Mulțumesc pentru informație, Gabi :))))
Din păcate, societatea îi cam transformă pe toți în niște mici roboței. Omul intră într-un anume ritm și nu se mai poate relaxa nici în vacanță, oricât de mult și-ar dori…
Da, ăsta mi se pare cel mai deplorabil lucru. Chiar mi-e teamă de asta cu roboțeii, dacă e ceva ce aș îndemna musai ca oamenii să facă este să-și ia timp pentru ei.
@Misc… @Roxana o simt pe mine. trebuie sa tai din activitatile de pe net, ca altfel intru in stop motion 😀
Cut the crap ! :)) 😛
si in cazul in care 5 persoane cu o nevoie egala cu a ta ajung simultan in fata ghiseului si imediat dupa apar eu la coada si vreau doar sa „fac ceva, orice” care ar dura 1 secunda fata de minutul de care ai tu nevoie ?… e nevoia mea mai justificata?…
Nu ”ceva, orice”, dar dacă într-adevăr chestiunea pentru care te grăbești tu e mai importantă decât a mea … nevoia ta este mai justificată. Gen: îți naște soția .. și mie mi-a murit câinele. :))
Come on, 1 secundă ? 😀 Totuși !
ce voiam sa evidentiez e faptul ca importanta nevoilor noastre nu are aceeasi valoare in perceptia altcuiva. iar timpul castigat acum il vom da inapoi cand vom fi prinsi cu alta treaba, nu din timpul „liber”. deci iarasi depinde de cum privesti ca sa poti spune ca ai castigat pierdut sau imprumutat. sunt convins ca si in momentul de fata se intampla ce zici tu, doar ca usor inconstient 🙂 1 secunda = timpul necesar ii dau un biletel pe care se afla o informatie vitala care ajunsa in mainile cui trebuie si la timp poate salva cateva vieti. iar clientii pe care eu ii jignesc mergand ii fata lor pentru 1 secunda se simt furati, pe buna dreptate, cum ai zis si tu 🙂
Așa e, de-aceea ziceam de apelat la compromisuri și orientare și către nevoile altora, nu doar a noastră. Poate că ar trebui să nu mai gândim la cutie, tot ce e eu și numai eu, să mai ridicăm ochii și spre altceva.
Totuși, e mai important faptul că-ți naște ție soția, decât că mi-a murit mie câinele. :))
servus…
da, coincidenta face sa fi avut aproximativ acelasi gind… 🙂
un an mai bun!
numai bine!
Mulțumesc frumos, asemenea și bine-ai venit 🙂
In Romania se fac afaceri ?
Cred ca’s o gramada „super corecte si legale” 
:)) După părerea mea, da, se fac. Cei care știu cum să le facă, le fac. Pare o utopie, dar nu e. Dacă n-ar exista afaceri în România, ne-am fi dus de mult de râpă. Și nu neapărat toate sunt, cum ai zis, ironic, ”super corecte și legale”. 😀
In cazul meu timpul cam e money.
Cica racii’s ahtiati dupa bani 😀
Dar nu-mi da in cap.. pot sa ma apar spunand ca-i ador pe cei facuti/produsi de MINE deci n-o ard cu „da si mie sau cumpara-mi si mie” ca o pitipoanca tuta cu pretentii
Pentru mine (desi ai spune ca luat de altcineva e bun si e moca) satisfactia mare e cand imi iau ceva DIN BANII MEI! Pentru ca in felul asta ma acapareaza si senzatia de ce-am luat E 100 % AL MEU! MINEEEEEEEEE buahahaha 😀 ( oleaca de Mandark style: http://surpriza.files.wordpress.com/2010/09/tibi.jpg )
Oricum, totusi, nu m-ar deranja ca maine sa-mi ofere careva un BMW M3 😳 (vise tata, vise.. nici macar silicoane n-am)
:))) Da, și eu am aceeași satisfacție, că e al meu și că îl posed și că prin mijloace proprii îl am ! Mandark, auzi :))
Asa il cheama pe nemernic
N-ai vazut desenele Dexter ? Ce le mai savuram 😀
Cum să nu-l știu ? Eram amuzată doar, de comparație 😀 Și eu le savuram și le mai savurez, când am timp. Omelette du fromage :))
O da.. ce mai ziceam Omelette du fromage cand eram copilas :)))
Acum savurez serialul Dexter (film nu desene) si am de zis: „Tonight’s the night”
Si ca sa-mi „simti” mai bine vorbele 😀 watch here:
😎
@Lusio: Uuuu 😛 Știu de serial, dar nu mă uit la el. Nu prea mă uit la seriale, observ că toată lumea are câte un ceva sau chiar mai mult la care se uită … 😀
Dexter RULLE! 😀
Te invidiez ca ai putea sa vezi 5 sezoane din el. Eu sunt la zi cu el si tocmai la toamna revine cu sez 6 🙁 🙁
:))))) Aș putea, dar nu vreau. Știu cum e senzația, pentru că am, totuși, un serial de corason pe care-l urmăresc, One Tree Hill. Și episodul 12 din sezonul 8 apare abia în 25 ianuarie la ei … și eu aștept de la începutul lui decembrie. 🙁
Ai scris frumos şi e de apreciat ceea ce ai vrut să evidenţiezi..zilele trecute mă gândeam cât de repede trece timpul, cât de repede trecem prin toate şi uneori uităm să facem anumite lucruri şi nu ne dăm seama decât atunci când nu mai e timp.
Personal, cutind m-am dus cu gândul la melodia asta: http://www.youtube.com/watch?v=fcokoGjTpCQ
Bine-ai venit, Camelia, da, mă bucur că s-a înțeles ideea. Timpul chiar trece repede și chit că înaintea spuneam: nu-i vreme de pierdut, m-am gândit mai bine și acum zic: poate exista și vreme de pierdut pentru noi. 🙂 Mulțumesc pentru melodie, în perioada asta sunt foarte nostalgică după anii de liceu 😀 Pregăteam banchetul mic pe vremea asta, hehe !
Facem totul contra cronometru, incercam sa rezolvam cat mai multe, de obicei iese totul de mantuiala, devenim niste superficiali, stresati…niste oameni bolnavi. Si apoi ne mai intrebam de ce nu suntem fericiti…
Exact, oameni bolnavi. 🙂 Pfff, Nice, chiar ai spus-o bine, nu am ce să mai completez !