Oare m-a lovit deodată activismul de public un asemenea articol? Poate … având în vedere că am început lucrez în domeniul sustenabilității și mă interesează mult mai mult decât în mod normal , dar aș vrea să trec în revistă câteva chestii pentru educarea mea și a publicului. Sunt foarte departe de a fi expertă, aș putea spune chiar că sunt o diletantă (încă) în domeniu, dar acestea sunt câteva idei așa pentru curioși și .. posteritate. Comprehensiv? În nici un caz. Poate pertinent.
Despre încălzirea globală
Înainte să expun niște puncte discutate la conferința de la Paris, poate ar trebui să începem băbește… Un raport UNEP (United Nations Environmental Programme) începe așa: ”Today, it is widely accepted that human activities are contributing to climate change.” Doar că, din păcate, există și mulți ”naysayers”, conspiraționiști, critici, sceptici etc. Și ei își fac prezentă apariția ca termitele, oriunde apare acest subiect.
Aș vrea, așadar, să lămurim un mit: schimbarea atmosferei se datorează și naturii, unui ciclu natural, firesc al Pământului .. ok, mna, asta e. Dar se datorează ȘI omului, și pe asta alegem să ne concentrăm, căci spre asta avem influență și cât de cât control!
Să nu emiți CO2 în atmosferă e o iluzie și o prostie, chiar. Ideea e să emiți, ca forță umană, responsabil și fără abuz. De ce spun asta? Păi … ce înseamnă de fapt a trimite CO2 în atmosferă? Mergem în urmă puțin la lecția de biologie unde aflăm că există un circuit al carbonului dintre Pământ și atmosferă, în care prin diverse procese se elimină și se reabsoarbe carbon în acest spațiu (capacitatea de ”stocare” fiind limitată). Ei bine, noi în momentul de față emitem cam mult și prea repede din ce se poate reabsorbi în natură în mod firesc – căldura este reținută în atmosferă în exces, asta crescând temperatura pe fața Pământului.
Ne întoarcem la abuz – de-a lungul ultimilor aproximativ 200 de ani, prin exploatarea masivă a resurselor naturale și din cauza creșterii populației, respectiv consumului, oamenii au contribuit excesiv la emisiile de gaze de seră în atmosferă. Totuși, nu doar combustibilii fosili sunt problema! Sunt, desigur, o parte importantă din problemă (care ne duce imediat la COP21 Paris), însă procente semnificative din agricultură și utilizarea pământului arabil, transporturi și industrie, dar și clădiri (sectorul imobiliar) contribuie la creșterea gazelor de seră. Există și cauze naturale, vezi vulcanii, incendiile de păduri (recent, Indonezia).
Aveți mai jos două grafice dintr-un raport al Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC, un grup de cercetare format de Organizația Mondială a Meteorologiei și UNEP) care ilustrează aceste creșteri și influențe:
Vorba aceea, ne-am făcut-o cu mâna noastră. Însă, poate că nu știam mai bine acum 30 de ani. Poate nu ne gândeam la alte soluții, eram proști. Acum avem ocazia să fim mai chibzuiți. 🙂
Despre COP21
Astfel, scopul acestei întâlniri, Conferința ONU de la Paris pe tema schimbărilor climatice a fost: Să se discute și să se creeze un acord în ceea ce privește încălzirea globală (altul!), un termen limită și un program pentru reducerea emisiilor de gaze de seră, astfel încât să nu încălzim planeta cu mai mult de 2 grade Celsius.
195 de națiuni au adoptat, așadar, acest acord și au făcut o promisiune colectivă de a reduce emisiile de la 40% până la 70% până în 2050, comparat cu nivelul din 2010. Alte lucruri incluse în convenție adresează semnificativ conservarea pădurilor și managementul sustenabil al acestora, finanțarea de 100 miliarde de dolari din partea țărilor dezvoltate pentru ajutorarea altor state în curs de dezvoltare și monitorizarea și revizuirea continuă din 5 în 5 ani a progresului. De ce e important să fie toată lumea în aceeași barcă? 2 motive mari: țările în curs de dezvoltare au nevoie de finanțare și indiferent cine poluează, (China-poate ați văzut alerta roșie cu smogul îngrozitor din ultimele săptămâni, SUA, UE, India, Rusia, Indonezia, Brazilia, Japonia, Canada, Mexic, cele mai mari țări ”contribuitoare” la emisii) consecințele se resimt global.
Conferința a fost criticată nu doar pentru că unii consideră înțelegerea ”slabă, și fără efecte majore”, dar și pentru că nu adresează țările foarte sărace ale lumii și nu pun viețile acestora pe prim plan, sau a oamenilor bătrâni, de exemplu. Adevărat, zic eu, și fără să fiu cinică – totuși, din păcate tot țările mari și bogate sunt cele mai mari poluante și ele sunt, în mod rațional, focusul. (deși efortul, repet, se dorește a fi comun) O altă acuzație majoră adusă COP 21 e reprezentată de sponsorizarea venită din partea marilor companii ne-sustenabile, cum ar fi Engie (GDF Suez), Renault-Nissan, Air France, banca BNP-Paribas (finanțatoare greoaie de exploatări miniere). Ce să mai spui? 🙂 Standarde duble ori profitare din partea celor ”săraci” de mari corporații pentru un scop nobil?
Din punctul meu umil de vedere, acordul acesta nu e doar pentru Pământ, e pentru noi, muritorii și lacomii. Pământul poate trăi și regenera foarte bine și fără noi (aici, o campanie foarte frumoasă Conservation International – Nature does not need people. People need nature.). E dificil să gândim pe termen lung, cu atât mai mult cu cât ne-am obișnuit să trăim cu satisfacții imediate și încălzirea globală nu e foarte palpabilă pentru majoritatea lumii. Pe lângă însă alăturarea grupurilor de oameni de știință și oameni care iau decizii, descrierea de politici pentru asemenea acțiuni curajoase (întârziate, aș spune), implementarea acțiunilor e cea mai importantă.
Ce urmează?
Sunt foarte puțin în măsură să vă spun. Această implementare trebuie să țină cont de mulți factori, e ușor să ”te pui de-acord asupra a ceva”, ”uraaaa”, ”oprim încălzirea globală” și alta să vii acasă să vezi ce te așteaptă de fapt. Încălzirea globală nu afectează doar distrugerea unor habitate (e.g. Arctic), ci afectează sărăcia, economia, locurile de muncă ale celor care lucrează în fermele de vite și alte animale crescute pentru carne, petrol, mine ș.a.m.d. Ar fi simplu să zicem ”gata, ne oprim din a scoate petrol și nu mai poluăm” – pentru că trebuie luată în calcul și consecința umană (sute de mii de oameni care rămân fără loc de muncă), dar nu numai (toate alte produsele derivate și energia produsă din asta ar trebui înlocuite).
Cu toate acestea, din punct de vedere al investițiilor, nisipul cântărește greu pentru investitori și bănci – cei care au puterea să își retragă efectiv banii din finanțarea exploatării de cărbune și petrol și să îi direcționeze înspre cercetare / energii regenerabile, alte soluții ”low-carbon”. Semne pozitive sunt, dar se mișcă lent. Rămâne de urmărit, categoric, dar fonduri se vor pune la dispoziție pentru această tranziție de la resursele naturale din pământ la cele din aer și soare (dacă pot să le spun așa). Trebuie scrutin constant asupra companiilor și guvernelor pentru a săpa sub imaginea minunată de ”green washing” și a aduce critică acțiunilor pe care acestea le desfășoară.
Vreau să vă mai spun ceva. Sunt 37960265 păreri pe tema încălzirii globale, fiecare contrazicându-se cu cealaltă. Ba că această climă e sub control, ba că nu noi suntem de vină, ba că mereu a fost așa … cam câți turci au murit în bătăliile lui Ștefan cel Mare, mă înțelegeți? Aș putea să număr pe degete dacă dintr-o cameră plină cu oameni găsesc 3 care să se pună de acord asupra cauze-efect-soluții pe această temă. Da, numerele vorbesc, dar când sunt o grămadă de numere, pe cine ascultăm? Nu avem toate datele problemei, dar poate că le avem totuși pe cele mai importante, alarmante: realitatea.
Cu tot acest activism și scepticism, nu putem nega consecințele dezastruoase asupra omenirii, asupra habitatelor naturale, ecosistemelor care până la urmă ne-au însoțit evoluția. Dacă nu s-ar lua nici o acțiune și am lăsa totul să meargă așa cum e acum și am exploata în continuare la maxim tot ce avem, oamenii ar cam dispărea. Nu cred că am fi suficient de pregătiți și adaptați pentru a supraviețui ridicării nivelului mărilor / oceanelor, otrăvirii mâncării pe care o digerăm, înfruntării irespirabilității aerului ș.a.m.d. Probabil, în timp, Pământul și-ar reveni. Alte specii s-ar forma etc. Oameni? Cine știe.
Noi însă nu. Și noi suntem conduși de o formă puternică de supraviețuire. (în general) Vrem să trăim, să fim fericiți, să facem chestii, poate vrem și copiii noștri (pentru cine vrea copii) să experimenteze o viață pe cât posibil frumoasă. Nu vrem să murim chiar încă. Unii o văd pur și simplu ca pe o datorie morală, socială, pe alții îi doare undeva. Fiecare cu dorințele lui, ce să zic. Cert e că avem o responsabilitate, câtuși de mică. Decizia noastră dacă ne-o luăm sau nu în serios.
Am scris cam mult și probabil incomplet … desigur, dacă aveți adăugiri sau comentarii, vă invit să le adresați, civilizat și cu respect. 🙂
Sursele pe care le-am utilizat în documentare:
Dcumentul agreat de la COP21, http://unfccc.int/documentation/documents/advanced_search/items/6911.php?priref=600008831
Union of Concerned Scientists, Countries contribution to C02 emissions, http://www.ucsusa.org/global_warming/science_and_impacts/science/each-countrys-share-of-co2.html
Environmental Protection Agency, USA, http://www3.epa.gov/climatechange/science/causes.html
Environmental Protection Agency, USA, http://www3.epa.gov/climatechange/kids/basics/today/greenhouse-gases.html
Interngovernmental Panel on Climate Change, https://www.ipcc.ch/report/ar5/wg3/
Interngovernmental Panel on Climate Change, Climate Change 2014 report, http://mitigation2014.org/report/publication/
COP21 website, http://www.cop21.gouv.fr/en/learn/
Corporate Europe, COP21 Sponsors report, http://corporateeurope.org/climate-and-energy/2015/10/false-solutions-cop21-guide?page=0%2C1
0 comentarii