Biblioteca – Un peron du-te-vino de cărți (P)

Să ne mai descrețim frunțile un pic, dacă tot e vreme de mai multă liniște. În astfel de zile, mă întorc spre cărți. 🙂 Când eram mică, prima mea bibliotecă a fost undeva prin clasele primare, era o bibliotecă integrată cu dulapuri pentru haine și un birou. În sfârșit, cărțile mele aveau un loc de odihnă! Dacă trebuia să fac curat, începeam la cărți. Le suceam și răsuceam după culori, titluri, colecții, forme, îmi plăcea să mă uit la ele, să știu că le-am citit, ba chiar mai deschideam o pagină-două și răsfoiam volume care mi-au plăcut. 

Am slăbiciunea că mă uit după biblioteci când intru la cineva în casă. Ok, am prieteni care nu au biblioteci dedicate, dar în general, e un prim impuls pe care îl am – să caut biblioteca. Pentru mine, e o piesă centrală într-o sufragerie sau într-o cameră personală, care să aibă un locșor dedicat cititului. Spuneți-mi fixistă, dar e suficient să întorc capul spre dreapta și să-mi admir rafturile de mahon pe care vi le-am arătat de atâtea ori. 

Am vrut să spun întâi că biblioteca e un loc de odihnă pentru cărți. Apoi am realizat că nu trebuie să fie așa! Aș prefera să fie un du-te-vino de schimburi, să fie activă în felul ei, să împrumut, să cumpăr, să dăruiesc cărți, să plece unele, să vină altele, să adaug în colecții, să îmi amintesc de citate care mi-au plăcut, și să le caut. Ca un fel de peron dintr-o gară… a cărților. Te face viu, alimentează plăcerea de a citi – nu văd biblioteca drept un loc static, unde se poate pune praful pe cărți. Deloc! Ideal, biblioteca ar trebui să fie un loc din care poți porni în orice călătorie fantastică vrei: pe tărâmuri imaginare, sau în interiorul propriei minți. Mai puțin o fațadă de cărți cumulate cu duiumul și de mândrie, și mai mult un rulaj care să fie util și să facă parte din obiceiuri zilnice sau măcar săptămânale.

Bibliotecile din ultimii ani sunt moderne și lasă loc și decorului, multe sunt minimaliste, simple, și ușor manevrabile când vine vorba de cărți și mutatul lor (acest peron dinamic de care vorbeam). Evident, nu sunt o Belle la casa omului, nu dețin încă așa o bibliotecă enormă să mă cațăr pe scară ca să ajung la cărți, dar am văzut niște biblioteci practice și foarte faine la cei de la Biano.ro care merită văzute mai ales dacă sunteți în căutare de așa ceva. Întotdeauna am crezut despre mine că pot lua decizii ușor/rapid, dar deja am petrecut câteva zeci de minute studiind modelele de bibliotecă și îmi plac (aproape) toate! Nu știu ce aș alege pentru o viitoare casă, dar sigur aș merge cu o bibliotecă mai încăpătoare. Hey, vreau un King’s Cross, nu mă judecați!

Iar ca în orice gară, unele cărți pleacă de tot și nu se mai întorc – încerc să nu fiu supărată că am împrumutat cărți care nu se mai întorc. Cred că tuturor ni s-a întâmplat asta. Îmi doresc, în sinea mea, ca acea carte să-și fi găsit un loc bun pe un alt peron, iar eu să umplu golul lăsat cu alți pasageri interesanți. 🙂 

Voi ce relație aveți cu bibliotecile, cum le percepeți? 🙂 Vă doresc multă sănătate și zile liniștite, poate în compania unei cărți!

Lasă un răspuns