Acuma chiar că m-am enervat, și nu mi s-a mai întâmplat asta de foarte mult timp. Pur și simplu nu suport să mai depind de alții în ce privește ”munca lor” !! Adică eu mă sacrific să fac, să dreg, să ajung, îmi iau din timpul meu absolut prețios și oamenii ăștia stau cu degetul în cur când ne întâlnim, total plictisiți, de parcă le-am cerut EU să se implice !
Chiar nu pot să înțeleg: nu vrei să faci ceva ? Bine ! Bă, dar dacă participi, dă-o dracului de treabă, măcar fă-o cum trebuie ! Urăsc oamenii iresponsabili și care nu se pot ține de cuvânt și de treabă. E foarte ușor să renunți, n-am nimic împotrivă, nu te simți în stare ? Super ! Spune și retrage-te. Nu îți asuma responsabilități pe care știi că n-o să le duci la capăt !!! Urăsc scuzele inventate aiurea, doar pentru că ți-e rușine ( de prost ce ești ) să mărturisești că nu mai vrei, că nu mai poți etc. Hey, toți facem compromisuri, da ? Mai ales când ele nu sunt atât de multe pe capul tău, ci pe capul altora ( cum ar fi al meu ), ar trebui să ai bunul simț să încerci să ții pasul.
Nu mă plâng că am o grămadă de făcut, agitația și termenii limită mă pun în forță, îmi place să am ceva după care să ”alerg”, dar pur și simplu mă scot din minți oamenii cu care stabilești ceva azi și mâine pică tot. Bine, să zicem că eu, în toleranța mea, nu mă crizez, înțeleg, mna, se mai întâmplă. Dar când chestia asta se repetă așa, gen, over and over again, îmi ies din pepenii mei numeroși !!
Sunt o perfecționistă și îmi place ca totul să iasă la milimetru de corect și de bine, să fiu eficientă & co, dar când deja intervin și alții în joc … nu vreți să știți cum dansez eu hora, cu un picior aici, celălalt, extensibil, la jumătate de kilometru de el. Și mă enervează că îmi răpește din eficiență. Mă descurc perfect singură, însă nu totul depinde doar de mine, iar asta e partea care nu mă pune pe mine în lumină proastă, ci pe cei care nu-și îndeplinesc îndatoririle. Doar că eu sunt aia trasă la răspundere ( vorba vine … ) culmea, nu ei ! Hahahahaha, ceeee tare ! Knuckleheads ! Mă rog, eu … e clar în ce stare sunt, voi ce mai faceți ? 🙂
Cineva are nevoie de o imbratisare!?
Si pe mine ma enerveaza sa depind de altii, imi place sa esuez pe propriile mele forte! 🙂
Eu am, eu am :))
Exact, imi place sa esuez pe propriile mele forte. Ai zis-o perfect.
HUG*!
(*alternativ ma pot duce sa-i bat pe aia care te-au suparat! daca sunt mici. si bolnavi. de preferinta sa nu vada prea bine. si sa n-aiba prieteni.)
Hehe, merci pentru ofertă, dar nu 😛 Hug-ul e suficient.
Ia ia-i la sututri pe vinovati. da-le vreo doua palme peste cap si vezi, poate se mista ceva. 😀 e aiurea cand depinzi de altii, dar sa iti tradez un secret: toata viata vei depinde de cineva, intr-o masura sau alta. Ramane de vazut daca putem alege sa depindem de unii sau de altii… Just saying…
Foarte corect ce spui tu, Manuel, însă, din păcate, degeaba le dau șuturi, ei n-au oricum nimic de câștigat sau de pierdut ..
Nu-mi place sa dezamagesc oamenii si nici sa fiu dezamagita la randul meu. Nu promit decat ceea ce stiu sigur ca pot indeplini. Dar o chestiune mi-a devenit certitudine de-a lungul timpului: nu te poti baza decat pe tine insuti.
Ce sa facem, ne luptam cu iarna asta grea 🙁 , cum mai e vremea prin Timisoara? 😛
Hmm … cu vreo 2-3 zile în urmă era cam așa cum vezi în header, dar s-a schimbat, acum totul e friiiiigggggggggggg, noroc că-s eu bine îmbrăcată și drăguță cu căciulă, altfel nu știu cum aș îndura 😀 Ia să schimb poza, cu ocazia asta.
Și am făcut și să niiiingă 😀
Imi place mult headerul, ninge tare frumos pe blogul tau 🙂 , pacat ca doar aici, nu si afara, ce poza vrei sa schimbi? 😯
Era poza de dinainte, cu fulgerele 😀
Oh si inca ce enervant e cand cei din echipa ta nu sunt, sau nu vor sa fie in stare de nimic…si tu trebuie sa faci totul (nu faptul ca faci tu totul) ci ca ei se mai si dau smardoi si in loc sa te lase in pace sa te descurci singura, te mai si incurca…:)) dar nu-i bai be happy si gandeste pozitiv :*
Exact, mă mai și încurcăăăă, arrrgghhh ! 😀 Merci, ZuZu, oricum, deh, mi-a mai trecut 🙂 :*
Mda… Ce mult imi doresc sa nu stiu nervii care te incearca in astfel de momente.
De la astfel de oameni am asteptarea minima sa nu fie nesimtiti. Adica nu ma astept sa vina cu idei geniale sau sa aiba o contributie magnifica, insa macar bunul simt sa fie interesati de lucrul la care s-au inhamat de buna voie. Iresponsabilitatea m-a scos din sarite mereu. Adica de ce se baga in lucruri pe care stiu ca nu au de gand sa le faca? Pai da… fac altii treaba in locul lor si ei culeg doar laurii, nu ?
Imi pare rau ca te confrunti cu asemenea situatii/oameni. Din experienta, pana nu le spui clar si raspicat ca te-ai saturat de cum se comporta nu se va schimba mai nimic. Subtilitatile nu functioneaza 🙂
Colorbliss, din nefericire, e fără rost să le spun că m-am săturat de cum se comportă, eu chiar depind de ei și cum am spus și mai sus, oricum n-au nimic de pierdut sau de câștigat, deci na … 😀 Anywayz, s-a rezolvat, cu chiu cu vai, totul e în ordine acum.