Eu comunic destul de des online – foarte mult Gmail și Facebook ca mesaje, nu neapărat altceva.
Uneori, scriu lucruri esențiale, pentru care aștept răspuns. Și când vine… mi se ridică tensiunea, se usucă buzele, se pune nodul în gât. Văd acolo ”mesaj nou” de la X sau mail-ul îngroșat în Gmail și în loc să dau click … stau și mă uit.
Nu știu de ce fac asta, probabil pentru că mi-e teamă de conținutul mesajului , prelungesc tensiunea, deși mai rău fac – mai ales dacă e delicată treaba. Mă uit cu juma de ochi la mail sau mesaj, poate dau click și închid ochii în același timp, sau beau apă, inspir adânc.. e un întreg ritual, nu așa. Și fundul mi se strânge de emoție pe scaun când în final citesc șiiiiiiii….GOOOOOOOOOL! :))) Haha, glumesc și eu 😛 Deseori e mesaj bun, și când nu e, mă roșesc de rușine (dacă e chiar teribil) și încerc să mă calmez găsind o abordare cât mai drăguță pentru situație.
Într-un fel, când mă uit la mine din exterior (jucați-mi jocul și atât), mi se pare amuzant, dar când sunt prezentă în moment … nu e ușor deloc. Bănuiesc că-mi întărește caracterul sau ceva.
