Știu că n-am mai scris de ceva vreme, mna, mă scuz și mai mult de-atât nu pot să fac. Vreau în schimb să postez scurt o chestie … am găsit o poză pusă de AIESEC Irlanda pe Facebook și mi-a plăcut tare mult, am share-uit-o și eu, și o pun și pe blog, că sunt de-acord cu ideea transmisă ( promovează practicile de voluntariat sau plătite pe care tinerii le pot face prin intermediul AIESEC, dar e mai mult de-atât, zic eu ). O să și traduc textul mai jos, pentru cei care au dificultăți în a-l interpreta.
Atâta doar: cine are ochi să citească, bine. Cine are minte să înțeleagă, și mai bine.
”Implor tinerii să călătorească. Dacă n-ai pașaport, fă-ți unul. Ia-ți o vară, un ruscac, și du-te la Delhi, du-te la Saigon, du-te în Bangkok, du-te în Kenya. Copleșește-ți mentalitățile, mănâncă mâncare interesantă, întâlnește oameni interesanți, ai o aventură, ai grijă.
Întoarce-te și îți vei vedea diferit țara, îți vei vedea diferit președintele, nu contează cine-o fi el. Muzică, cultură, mâncare, apă. Dușurile tale se vor scurta. O să-ți dai seama cum arată globalizarea. Nu e despre ceea ce scrie Tom Friedman, îmi pare rău. O să vezi că schimbarea climatică globală e foarte reală. Și că pentru unii oameni, ziua lor constă în a merge 12 mile pentru 4 găleți cu apă.
Și așa sunt lecții pentru tine pe care nu le poți găsi într-o carte, care te așteaptă la celălalt capăt al zborului. O grămadă de oameni – americani și europeni – se întorc și exclamă ”Ooooh”. Și li se aprinde becul.”
Iar ti-ai schimbat look-ul :))
Cat despre text sunt de acord , dar trebuie sa recunoastem ca e de un pragmatism american .
Hey, Cartim, da, până la un look mai bun … asta-s! :))
Pragmatism american sau nu, e adevărat.
Cu „ideea de baza” sunt de acord, cu modul in care este exprimata – nu.
Da, sunt de acord ca economia de energie („stinsul becului”) – oriunde ar fi facuta – este un lucru benefic pt toata planeta, dar nu reusesc nicicum sa inteleg in CE mod anume (concret) ar putea scurtarea dusului meu (economia de apa potabila la noi, unde apa este din belsug) sa ajute pe cei din tarile defavorizate din acest pdv.
Presupune cumva CINEVA ca „mai la vale pe firul apei” asteapta vreun… tanc acvifer care – daca eu nu „poluez” apa spalandu-ma mai indelung – preia respectiva apa (ramasa curata, potabila) si o transporta defavorizatilor? Sau este in curs vreun proiect de sapare a vreunui canal (sau de instalare a unei conducte magistrale) care sa transporte o parte din apa noastra potabila spre acestia?
Din cate stiu eu, apa din rauri (folosita sau nu, oricat de „potabila” / curata ar fi ramas ea – sau nu) continua sa curga la vale, din izvor in afluent, din acesta in rau, apoi in fluviu si in cele din urma se varsa (chiar daca „printr-o minune” n-a fost poluata ulterior, ci a ramas TOT potabila) TOT in mare / ocean.
CU CE-i ajuta pe cei din tarile defavorizate faptul ca la noi apa se varsa in ocean curat-potabila si nu „poluata” in urma prelungirii dusului meu? (Atata timp cat statia de epurare functioneaza cu rezultate corespunzatoare, bineinteles, pt a evita poluarea suplimentara atat a raurilor succesive prin care curge apa cat si a numitului ocean in care se varsa… desi cu adevarat poluante (si multe ne-bio-degradabile) sunt cosmeticalele folosite la spalat, nu murdaria „luata” la contactul apei cu trupul meu, iar acele cosmeticale sunt folosite (din cate stiu eu) MAI INTENS (abundent) atunci cand dusul este scurt, ca sa curete pielea / parul mai repede, in timp mai scurt) Vor avea ei la dispozitie apa potabila mai multa / mai aproape de casa / mai ieftina?
Sau din CE alt motiv sa nu folosim (noi toti) („cu folos”) TOATA apa curata care ne este disponibila (atata timp cat o epuram ulterior)? Deranjeaza pe cineva faptul ca eu (un „eu” generic, nu ma refer (neaparat) la persoana mea) sunt mai curat (macar la trup, chiar daca nu (neaparat) si la minte / suflet / spirit)?