Dragilor, mă uitam cu mirare la articolele ce le ”scrisăi” în anul de grație 2012, zis și apocaliptic, și din mirare în stupoare, am constatat că am scris prea puțin!! Mă fac vinovată, judecați-mă ( doresc un proces drept ), dar nu mă omorâți! Încă-s în sesiune, dar la naiba, azi am chef să scriu despre optim.
Nu-i vorba de optim-ism și nici de optim-us prime, ci de acel optim pe care uneori îl calculez la econometrie sau la matematică aplicată în economie ( e în regulă, și mie mi-a fost greu să pricep la început ). Adică în cuvinte ușoare, un ”cel mai eficient”, o ”cea mai bună” metodă să faci ceva. Știu, pare interesant că poți calcula așa ceva – multe se pot calcula.
Ideea care e, de fapt ? Azi am avut de făcut mai multe lucruri prin oraș, dis-de-dimineață. Și în timp ce mergeam de la un punct la altul, m-a trosnit! Nu-ți trebuie musai o formulă matematică sau un model econometric să afli un optim! Trec deseori prin asemenea situații: trebuie să umblu de colo colo și mereu mă gândesc: care-i cea mai scurtă cale încât să le termin pe toate în timp util ? Și asta atât în termeni de distanță, cât și de timpi.
Mă simt ca și când aș câștiga un premiu în asemenea zile de succes, în care dacă le ”optimizez” pe toate cum trebuie, scap de-o grijă. De fapt câștig, da, timp .. ăla mi-e premiul. Eh, sunt sigură că probabil vi se întâmplă și vouă, și nu doar când trebuie să mergeți în mai multe locuri într-o zi. Și la cumpărături de exemplu e un caz interesant … dar nu mai dezvolt.
Nu vroiam să vă zic mare lucru, doar să subliniez în treacăt un optim.
Și-a venit vaaaaraaa …..
