Combustibil pentru minte (V)

Ultimul articol din seria ”Combustibil pentru minte” l-am scris în Aprilie, pesemne undeva cu ocazia Paștelui. Pe același principiu al zilelor mai libere (deci mai mult ”spațiu” pentru învățare) scriu și acum. Ca de obicei, vă las cu niște articole care mi-au plăcut, care m-au inspirat sau care m-au ajutat într-un fel sau altul să-mi lărgesc perspectivele. Restul postărilor din această serie îl găsiți aici. Îmi cer scuze că multe din ele sunt în engleză (sper că vă veți obișnui cu această idee), în caz că nu vă este confortabil să le citiți, dar încerc mereu să încorporez și referințe românești – prima este una de acest fel. Sper să vă placă și … spor la citit!

SĂNĂTATE ȘI SUSTENABILITATE

  • Sigur nu o să vă placă prea mult acest articol, dar trebuie să-l citiți (iar eu spun acest cuvânt rar), așa că ”here it goes”: Despre demența digitală aka cum suntem atât de dependenți de calculatoare, smartphoneuri și de ce ne afectează asta sănătatea – nu doar psihică, dar și fizică. Voi lăsa un paragraf mai lung pentru că doctorul psihiatrul german Manfred Spitzer vorbește despre ceva (printre altele) la care nu cred că v-ați gândit vreodată (și nici eu):

E la fel și cu miopia. Devii miop când privești un obiect de aproape. E un fapt cunoscut. Smartphone-ul nu e doar cel mai folosit aparat, e și cel mai mic. Te uiți la el cel mai de aproape dintre toate electronicele cu ecran. De-asta provoacă miopie. În Coreea de Sud există cel mai mare număr de utilizatori tineri de smartphone, pentru că țara este și cel mai mare producător la nivel global, prin Samsung. Procentul de tineri miopi este de 95%. Asta se cheamă o pandemie. Nu o epidemie, ci o pandemie – în China, procentul e de 80%. În Europa procentul a crescut de la 1-5% la 40%. 

S-ar putea spune: „Ei, nu e atât de rău. Oamenii poartă ochelari”. Este rău, pentru că, din nou, interferezi – la fel cum intervii în dezvoltarea creierului, în ce privește procesele de educație. Smartphone-urile afectează dezvoltarea ochilor. Ochii se dezvoltă până când ajung să focalizeze. Când privești de la distanțe mici, privirea se focalizează de aproape, iar imaginea se formează într-un punct mai din spatele ochilor. Globul ocular care trebuie să se adapteze la procesul ăsta se elonghează. Așa devii miop, prin alungirea globului ocular. Această elongație a globului ocular sporește riscul de orbire la orice vârstă.  

Crește probabilitatea de a dezvolta cataractă, glaucom (adică presiune intraoculară ridicată), dezlipirea retinei sau degenerarea maculară – cele patru cauze principale ale orbirii. (….) De-asta au interzis chinezii utilizarea smartphone-urilor în școli anul trecut. Au și o lege care spune că, o dată la 90 de minute, copiii trebuie să iasă afară timp de 20 sau 30 de minute, ca să privească de la distanțe mari, în condiții de luminozitate, pentru prevenirea miopiei. E o politică publică din China. S-au prins și politicienii: „Uau, 50 de milioane de orbi. N-avem cum să facem față la așa ceva”.

  • Despre materialele care au construit lumea și care acum o distrug. Publicația olandeză independentă The Correspondent, filiera în limba engleză, va înceta să existe (nu mai au fonduri, nu îi susține lumea și anul pandemiei a fost greu), dar a făcut o serie de articole pe tema aceasta care, din punctul meu de vedere, merită:
    • Introducere. It gives you a perspective on the slow but fundamental processes that have shaped and changed our societies, and even made societies disappear, because there comes a day when a society’s time is up. The Bronze Age? Over.  Roman Empire? Gone. Mayan culture? Lost.  The Akkadian Empire? Fallen and forgotten.  Sometimes, we see that climate change played a role. Archaeology also contains a lesson in humility. No civilisation in history – no matter how great – can be assured of infinite persistence.  But the people don’t just disappear. (…..)

So, if we want to change the relationship between people and the planet, the first thing we have to do is understand another relationship: the one between people and materials. Right now, there’s no other way to put it – it’s an abusive relationship. 

    • Și apoi vine seria materialelor în această prismă de sustenabilitate pe termen lung: oțel, plastic, fertilizator, ciment.
  • Tot despre sănătate, înspre partea mintală, mai ales într-un an de pandemie, nu puteam să nu dau share unui articol plin de compasiune și ”regăsire” de la David, The Raptitude. How to handle the beast. Poate… ajută pe cineva care se luptă cu asemenea bestii. 🙂

”As you already know, the Beast especially likes to visit during the holidays, or sometimes just after. It takes advantage of stress, isolation, and any sense of non-belonging you already feel. It wants to reduce you to a robotic pattern of habits and appetites.

However, it can never quite steal that last bit of agency from you. There is always enough wriggle-space beneath it to do small, defiant things. This bit of space is what we will use to handle the Beast.”

  • Din aceeași sferă, dar altfel, Universitatea Yale a publicat un curs interesant pe Coursera: Learn the science of well-being. Pare că nu e chiar bullshit gen ”gândiți pozitiv”. 🙂 Cred că o să-l încep și eu, pare interesant, în special pentru că are capitole de genul Misconceptions About Happiness, Why Our Expectations are so Bad, How Can We Overcome Our Biases și altele, printre care și monitorizarea progresului. 🙂
  • O viziune optimistă (aș zice) despre unele din lucrurile mele preferate (mașini electrice!), iată o bucată argumentativă despre de ce revoluția mașinilor electrice va încheia era petrolului. Să fie oare așa?

Building New Fossil Fuel Infrastructure Is A Waste Of Money

Carbon Tracker suggests the switch to EVs would pay for itself. At present, China spends 1.5% its GDP oil imports. For India, it’s 2.6% GDP. If emerging nations continue to pursue transportation policies that rely on fossil fuels, they will need to invest in building new refineries, pipelines, and filling stations, all of which could become stranded assets as battery prices continue to fall, driving the EV revolution forward. Countries can finance the shift to EVs using the savings — up to $250 billion a year for all emerging nations — from lower oil imports. Carbon Tracker calculates that the cost of importing oil for the average car is ten times higher than the cost of the solar equipment needed to power an equivalent EV.

România se află în prezent în procedură de infringement, deschisă de Comisia Europeană pe 2 iulie 2020, pentru funcționarea fără autorizație integrată de mediu a două termocentrale: Mintia, aparținând Complexului Energetic Hunedoara la care acționar este statul român, și Govora Unitatea 2, care aparține CET Govora, aflată în proprietatea Consiliului Județean Vâlcea.

De ani de zile, cele două termocentrale nu au mai primit autorizație integrată de mediu pentru unitățile menționate pentru că emisiile depășesc limitele prevăzute de legislația în vigoare. Utimele autorizații integrate de mediu au expirat în decembrie 2013, însă ele au continuat să funcționeze.

LUCRURI PENTRU SUFLET

 „I don’t even know what I would do without my women friends,” Fonda says. „I exist because I have my women friends.”

  • Despre ”deep listening”, sau cum nu mai ascultăm muzică pe bune. M-a scuturat un pic articolul acesta din L.A. Times … pentru că da, uitasem… 🙂

What’s your favorite album? When was the last time you listened — actually listened — to it from start to finish? With intention, like you were watching a movie or reading a novel.

  • Dacă vă vine uneori să vă plângeți despre ”noua generație” și cum nu fac nimic, vă invit totuși să citiți acest articol despre inițiativa a doi liceeni care au făcut echipă cu scopul de a sprijini accesul la educație tehnologică elevilor care nu au această posibilitate. Astfel de tineri merită încurajare și susținere. 🙂
  • Vă recomand o carte, nu un articol, de data asta, și anume Barem Identitar, de la Black Button Books (o editură pe care încerc să o sprijin cum pot, fac alt fel de lucruri) care aduce în lumină subiecte diverse, tot pentru explorarea de noi orizonturi mintale, în acest caz… multe prejudecăți. 
  • Puteți trece în revistă și realizările frumoase ale celor de la Dăruiește Viață, cei care fac un spital în București – e minunat să vezi uneori cum oamenii se pot ajuta între ei pentru lucruri bune. Se și caută oameni faini cu care să lucreze în acest nou spital. 🙂 Numa’ zic!

#8 Am spus răspicat: Sănătatea înapoi acasă!

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-a adus inițiativa #NoiFacemUnSpital a fost speranța că și în România se poate. Se poate să avem un Spital ca în vest, cu norme, protocoale și circuite medicale corecte. Un Spital în care să se lucreze la cele mai înalte standarde de excelență. De aceea, facem apel către medicii și personalul medical care poate reveni acasă pentru a lucra în cadrul Primului Departament de Radioterapie Copii din România. Vă așteptăm să construim împreună un model de excelență în oncologia pediatrică. Recrutăm!

  • Nu în ultimul rând, m-am înscris la un program de 30 de zile de yoga cu Adriene, cea pe care o urmăresc cu mare drag. Se numește BREATH, începe din 1 ianuarie și e gratis. 🙂 Pentru mine, yoga a reprezentat o ancoră fundamentală în acest an greu, și îmi doresc să o fac mai sustenabil un pic (adică mai susținut).

ALTELE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.