V & V

Ca să mă mai “descrunt” un pic după ce am răbufnit în postul cu sistemul educaţional, şi ca să`mi ţin promisiunea faţă de voi, subiectul acestei postări este voluntariatul. Scrisesem odată “câteva” rânduri despre asta, şi vreau să le împărtăşesc cu voi. Ce înseamnă să fii voluntar ? Cred că orice voluntar adevărat din această lume e un spirit nobil care îşi dedică o parte din preţiosul timp liber pentru o cauză, un scop, un vis, o dorinţă … făcând-o cu drag şi nu din obligaţie, din iubire şi fără condiţii. Voluntariatul se extinde în multe domenii: culturale, artistice, sociale, ecologice şi altele. Esenţa însă stă în ideea ce se aplică practic. Un voluntar nu poate fi obligat să facă ceea ce nu doreşte. Un voluntar nu este ceea ce nu vrea, el reprezintă, de fapt, simbolul unităţii umane pe Pământ.

Voluntarii sunt oameni frumoşi, zicea cineva. Şi chiar aşa e. Au cel mai chipeş suflet din lume: deoarece nu doresc răsplată pentru munca ( deşi voită ) pe care o depun. Ei dăruiesc fără să aştepte nimic în schimb. Sunt oameni plini de optimism şi de speranţa unei lumi mai bune, tolerante şi grijulie pentru cei din jur, pentru ceea ce e în jur. Voluntarii nu se preocupă de bunurile materiale pe care le-ar putea primi în urma timpului oferit, ci caută să acumuleze valori spirituale cât mai multe, să înveţe, să se schimbe, să socializeze, să îşi ajute semenii doar pentru că ei pot şi vor.

Un voluntar învaţă multe în experienţa pe care o are într`o organizaţie. Mie această activitate mi-a adus nenumărate beneficii. Niciodată nu am avut curajul necesar să fiu voluntar “oficial”, deşi practic întotdeauna am fost. Asta până acum aproape un an, în care nu am decis să fiu voluntară într-o singură organizaţie, ci în două. Dacă şi acum mă pot numi voluntară, înseamnă că ceva s-a închegat acolo. Pe bună dreptate: voluntariatul nu doar că m-a ajutat să mă deschid şi să-mi înving anumite temeri,  dar mi-a dat ocazia să îi ajut şi mai bine pe oamenii care aveau nevoie de o mână de ajutor,  mi-a adus la cunoştinţă persoane extraordinare, m-a iniţiat mai profund în iubirea faţă de semeni şi m-a învăţat lucruri care m-au ajutat să mă descurc în diverse situaţii. Prin voluntariat se dezvoltă şi anumite abilităţi, ( pentru fiecare om în parte acest lucru e mulat pe personalitatea şi nevoile sale ) nu e numai  într-ajutorare reciprocă  fără rezerve.

Ce pot să mai spun ? Voluntariatul e până la urmă un mod de a trăi. Nu vine doar în sprijinul societăţii, ci şi în propria căutare a eului fiecărei persoane, ajută la comunicarea cu sinele nostru, făcându-ne mai buni. Voluntariatul face oamenii mai buni.

Am scris asta şi ca dedicaţie pentru toţi voluntarii din lume, care merită aprecierea noastră. Şi cei din Africa, şi cei din India, şi cei din România. Fiind relativ recentă activitatea asta în RO, a luat amploare în ultimii ani, şi astfel s`au dezvoltat o grămadă de organizaţii care au reuşit să schimbe ceva, sau au avut un cuvânt de spus în faţa autorităţilor. Bravo lor! Le doresc succes şi pe viitor, şi la cât mai multe proiecte bune şi frumoase. Viva … voluntarii !

Apropo de “Viva”, vă las o melodie ce`mi tot bâzâie trompa lui Eustachio şi ajunge până la corpusculii lui Nissl 😀 . Viva ce vreţi voi:

ZZ Top – Viva Las Vegas

0 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *