Încă țin minte cum, în anul 2007, când am intrat în Uniunea Europeană, iar eu eram o liceancă prostuță și neinformată, au venit niște tineri la noi la liceu să ne povestească despre UE: în principiu, avantajele. Eu stăteam încruntată, cu mâinile încrucișate, și mai că nu-i luam la 11 m pe cei care ne prezentau beneficiile intrării în UE: ”Da, că UE așa și pe dincolo, că agricultură, vor să facă nu știu ce cu agricultura, să nu ne lase, cum va rămâne cu identitatea noastră, etc. etc.” Habar nu aveam motivele pentru care zisesem toate acele lucruri, iar eu tradiționalistă nu prea am fost niciodată, dar … așa auzisem, și nu știam mai mult, și nu m-am sinchisit să mă informez.
Noroc că intrarea noastră în UE nu a depins de voința unei puștoaice de liceu ca mine. Pe măsură ce m-am maturizat și am călătorit, atât în Europa, cât și în afara ei, am realizat că, deși nu e un loc perfect, e totuși un loc unde aparțin, cu o diversitate mare de culturi, dar care au numitori comuni. Am învățat să apreciez rolul UE în stabilirea unei viziuni de viitor pentru continent, în eforturi de a interzice sau reglementa anumite pesticide sau chimicale toxice pentru alimente, de exemplu, de a sprijini agricultura organică, sau de a avea o strategie pentru un viitor zero-carbon – și asta e din ce știu eu direct, altfel, UE este o dihanie mult mai complexă.
Totodată, am ajuns să apreciez civismul și inițiativa și simt că deja o iau pe o pantă plictisitoare, așa că e momentul să introduc în articol ”revolta”: Pe principiul… Te plângi, înjuri, critici, dar de schimbat, ioc! În timp ce participarea activă e o valoare europeană des întâlnită în unele țări, la noi mai puțin … preferăm să mieunăm de neputință, și tot nu mergem la vot. Nu suficient, cel puțin. Dar ia hai să ne schimbăm pe noi și odată cu noi, și țara asta pe care o avem, membră în UE. Știu, îți vine scârbă uneori. Dar nu poți rămâne indiferent – când e vorba de alegerea viitorului, nu poți să stai pe fundul tău acasă și să spui că nu te interesează, că nu îți pasă.
Înțeleg că poate nu îți pasă de un copil asiatic ce moare de foame în lumea considerată a treia, dar vorbim de oamenii de lângă noi, de oamenii care vor ajunge să facă legi, să ne reprezinte, să dicteze dacă se face naibii autostrada în Moldova sau nu. Acum sunt doar alegerile parlamentare, dar principiul se aplică universal: nu e un joc de supermarket unde din 100 de opțiuni de branduri de cereale, e greu să-l alegi pe cel preferat. Nu cert pe nimeni, doar zic.
Așa că îmi e greu să înțeleg oamenii care nu votează – dacă vrem să schimbăm ceva vreodată, trebuie să punem mâna. Dar înainte de toate, să punem mâna pe un buletin de vot și să votăm! În prealabil, să mai și citim un pic, să ne informăm, să urmărim partidele și ce se întâmplă – pentru că ”orbește” nu e o modalitate pe care o recomand. Nu sunt om de politică și nu vreau să fac politică. Sunt cetățean (european) și nu vreau să aud că toți sunt la fel, că oricum nu se schimbă nimic. Da, cu mentalitatea asta, nu doar că se schimbă, dar se schimbă în rău! Apatia dăunează grav dezvoltării unei țări!
Momentul ”revoltă” a fost depășit momentan – să trecem la alegerile europarlamentare din 26 Mai. Cum funcționează, despre ce e vorba?
Alegerile europarlamentare sunt alegeri democratice la nivel european, pentru a desemna parlamentari reprezentanți în Parlamentul European din toate țările membre – așadar vreo 751 în total. Ei vor face parte din grupurile politice corespunzătoare, la nivel european, similar ideologiei lor (adică gen nu există PNL în Parlamentul European, există o grupare similară), și apoi ei propun, dezbat și trec legi europene.
Din multe puncte de vedere, ducem o viață bună în Europa datorită acestei uniuni în diversitate – și a unor oameni competenți care gândesc. Îmi doresc să trimitem oameni competenți acolo, pentru că avem români capabili să ne reprezinte în Parlamentul European și să ne reprezinte cu adevărat interesele. Problema este că nu avem încredere în politicieni, sau avem o încredere tâmpească, acolo unde nu ar trebui să fie.
Și înțeleg, zău. Ce mă dezamăgește personal în politicul nostru este că văd mai puține idei de guvernare sau de îmbunătățire a țării, dar multă denigrare – unii pe alții, ca în filmele mafiote. Ca votant, nu mă interesează neapărat de ce x sau y e mai rău ca celălalt, mă interesează mai mult: ce au făcut și ce vor face pentru cetățeni? Și nici măcar la întrebarea asta nu ne așteptăm la un adevăr, căci cum poți să mai crezi că lupul e la ușă, când au fost strigăte false mereu? Și asta ne divizează în ultimul hal, pe noi, ca români. Ne urâm și ne batjocorim unii pe alții din cauza acestei dezbinări, și suntem violenți unii cu alții (verbal și fizic).
Totuși, vreau să cred că mai există bunătate în noi, undeva. Am stat să mă gândesc că până la urmă, cred că toți avem, în general, aceleași scopuri, majoritare: să ducem o viață bună, decentă. Toți vrem, în adâncul sufletului sau mai la suprafață, o țară modernă, bună, fără hoție, fără sărăcie – căci cine-și dorește contrariul? Și mai ales, ne dorim să fie bine și pentru copiii noștri, mai bine, dacă se poate. Dacă vrem asta, trebuie să votăm!
Schimbarea nu cade din cer – și așa cum facem mici alegeri zi de zi legate de viața noastră (ce mănânc azi, unde îmi dau copilul la școală, unde îmi fac analizele), alegerea politică este și ea una care ne privește. În 26 mai este și referendumul pentru justiție. Vă recomand să citiți această postare, pentru a înțelege ce ni se cere la acest referendum, dar și despre votul la europarlamentare. De asemenea, vă verificați și aceste informații de la Parlamentul European, Biroul de Informare în Romania.
Hai să facem lucrurile astea împreună! Mergeți la vot și faceți o alegere! Doar împreună putem să facem ceva bun aici, dacă suntem uniți, nu dezbinați – și uniți în scopul de a avea toți românii o viață bună aici în țara noastră, că alta n-avem. 🙂
Step up for Europe e un proiect de promovare a cetățeniei active, organizat de JCI Europa (Junior Chamber International, ONG) și derulat la noi de filialele JCI – Pe mine m-au contactat cei de la JCI Cluj – oamenii mișto care se ocupă și susțin alte inițiative faine acolo, cum ar fi Ride2Work sau Food Waste Combat. Mulțumesc că mi-ați dat ocazia să dau voce multor gânduri adunate de ceva vreme. 🙂
