Judecata, dar nu de-apoi

Dragii mei ne-cititori (că deh, cum ați putea fi cititori când eu n-am mai scris nimic pe acest blog minunat? ) …

Vorbeam cu cineva zilele trecute și mă întreba ceva ce m-am întrebat și eu de multe ori: ce știi să faci cel mai bine? După cum povesteam și la secțiunea ”C’est moi”,

”Am căutat în mine, de-a lungul acestor ani, un talent mai semnificativ. N-am. Desenez mediocru, sunt afonă, nu știu să cânt la niciun instrument, nu fac sport de performanță, nu știu să scot sunete frecând pahare de cristal, dansez ca o păpușă din cârpe, ( nu e o glumă, nu știu să dansez prea bine ) nu înghit flăcări, nu știu să fac nimic interesant. Scriu și atât, aici cred că e talentul.

Iar apoi m-am întrebat de ce pisici am rărit scrisul pe blog? Bine, bine, motive știu, dar de ce n-am ținut cu dinții de asta, orice-ar fi? Să-mi fac timp măcar jumătate de oră pentru un gând nebun într-o zi sau ceva.

Așa că o să repar relația cu scrisul meu, la care țin atât de mult. Iar tema de-azi vorbește despre judecată.

Dacă e să am un defect printre atâtea calități (dooh), este că sunt ”judgmental” (judecătoare, nu știu cum să traduc). Mi s-a dovedit de multe ori că judec prea repede oamenii. Norocul meu este că nu tot timpul las să se vadă și uneori mai pot salva situația.

Astfel că dacă e ceva ce aș vrea să învăț această lume este să arunce ochii și a doua oară, poate chiar și a treia oară. Atât de des îmi vine în minte citatul ”Be kind with people, for everyone is fighting a hard battle.” n-aveți idee. Și n-aveți idee nici cât de adevărat și universal valabil este. Fiecare luptă în felul său …. și atunci când nu ne place cum „luptă” cineva, judecăm, punem etichetă, fără să știm. Și când aflăm, ne simțim prost, pentru că ne este rușine de noi. Da, mă includ în tot ce scriu, pentru că și eu mă aflu în acest stadiu.

Partea bună este că am conștientizat asta. Sunt conștientă și de faptul că nu o să îmi dispară defectul ăsta așa repede, dau cu pumnu și pac pac, ci e ceva ce trebuie să educ. O să fie acolo și peste 10 ani, dar, sper eu, mult mai diminuat. Pentru că e un defect urât și multe lucruri se pot pierde din cauza lui.

De-a dreptul mă bucur când oamenii îmi dau palme invizibile peste față demonstrându-mi că greșesc prin simplul fapt că își revelează ”bătălia” pe care o duc. Și iar îmi amintesc că nu-i bine și fac un duș cu apă rece. Așa-i firea umană, știu, nu ne caut scuze, dar cred sincer că ne putem îndrepta câtuși de puțin.

Aveți grijă cu bătălia voastră și cu ale celorlalți … pentru că pot fi mai adânci și mai greu de dus.

3 comentarii

  1. „Să-mi fac timp măcar jumătate de oră […] o să repar relația cu scrisul meu…”
    Intrucat dumneata INTR-ADEVAR nu prea ai timp disponibil, nu-ti propune sa faci mai mult decat esti convinsa ca vei fi in stare – propune-ti (spre ex) o „norma” de (fie) un articol (sau doua) pe saptamana, cu limita superioara de max (sa zicem) doua saptamani (sau o luna) in care sa nu publici („absenta nemotivata”) – altfel risti sa fii dezamagita / dezabuzata si fie sa scrii in sila, doar „ca sa fie facut”, fie vei abandona iarasi scrisul. Si nu-ti propune (neaparat, cu tot dinadinsul) sa scrii doar articole lungi si/sau pe teme importante,. altfel risti ca – tot amanand scrisul pt cand vei avea timp suficient – sa nu mai apuci sa si scrii.

    MAI sa fie! As fi pus pariu ca este o greseala de scriere si ca in englezeste corect este „judgemental” (dealtfel, http://engleza-online.ro/dictionar-englez-roman.php?k=judgmental si respectiv http://engleza-online.ro/dictionar-englez-roman.php?k=judgemental mi-au si intarit opinia), dar noroc ca inainte de a scrie (ma pregateam sa carcotesc) am consultat si http://www.merriam-webster.com/dictionary/judgmental?show=0&t=1354408549 si cu aceasta ocazie am constatat ca TOTUSI corect este ca in poza…

    „Mi s-a dovedit de multe ori că judec prea repede oamenii. […] …să arunce ochii și a doua oară, poate chiar și a treia oară.”
    Cateva principii calauzitoare care poate ca nu acopera toate cazurile, dar acolo unde actioneaza sunt eficace, nu dau gres:
    – Judeca in primul rand ideile exprimate, nu pe autorul acestora. POTI sa judeci si omul (dupa ideile exprimate), dar (preferabil) „in soapta” (sau – SI MAI bine – „pe dinauntru”, pt tine insuti/insati) si MAI ALES fara pripeala (sub amenintarea regretelor despre care scrii)
    – Atunci cand judeci omul, nu uita sa ai in fata (mental) o oglinda, in care sa te uiti la tine insuti/insati si sa compari imaginea vazuta cu cea a celui judecat. Asta va ajuta la evitarea dublului standard (ceea ce poporenii nostri exprima – intr-un ALT mod – ca „ce tie nu-ti place / Altuia nu face”)
    – Judeca ceea ce INTR-ADEVAR SPUNE/SCRIE omul, nu ceea ce crezi tu ca vrea sa „zica” prin ceea ce spune/scrie
    – Cand judeci felul in care este cineva la momentul respectiv, nu uita sa compari cu originea sa / cu „dotarea” sa nativa (cat de bine este „mobilat la mansarda” – si asta „din nascare”, nu educat) / cu felul in care era in trecut / cu posibilitatile si „conditiile” pe care le-a avut ca sa „devina” / cu experienta sa de viata (ce/cat/cum/unde/cand…) / cu eforturile pe care le-a depus pt „a deveni” (tinand cont si de eventuala „opozitie” – spre ex parinti care-i luau cartile copilului pt ca acesta sa lucreze mai mult in gospodarie) / etc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.