Aromaterapia, ce relaxare !

Hello, hello, queridos ! După cum vedeți, I’m back ! Totul merge mai departe și viața-i frumoasă ! Astă seară doresc a vă arăta o miiiiică mică parte din această frumusețe. 🙂

Întâi, vreau să vă spun că pentru mine, mirosul este ceva ce nici nu vă pot explica. Îmi plac parfumurile, îmi plac mirosurile pe care eu le simt ”frumoase”, de flori, de mâncare, de oameni, de locuri ! E un simț pe care ador să-l testez cu ceva nou de fiecare dată, dacă se poate. Astfel, azi o să mă ocup de aromaterapie.

Probabil că mulți dintre voi ați auzit de aromaterapie. Poate că nu atât de mulți v-ați ”lăsat” trecuți prin mâinile ei. Această zisă formă de terapie este considerată de unii o formă alternativă de ”medicină”, dar după părerea mea asta e o exagerare. Nu cred nici că relaxarea rezultată după o ședință de aromaterapie este indusă, efectul placebo sau autosugestia, dar sunt convinsă că ceva din acele plante au efect de calmare corporală și psihică, adică diminuează stresul și combinate cu un masaj potrivit, detesionează musculatura.

Să ne întoarcem puțin în trecut … până la începutul anilor 1900 nu s-a știut sau nu s-a folosit acest termen de ”aromaterapie”. Cu toate acestea, cultura aromelor binefăcătoare are, aparent, origini asiatice, ( nu mă miră ) chinezii arzând tămâie pentru a răspândi acest miros menit să armonizeze atmosfera. Egiptenii au avut și ei de-a face cu începuturile aromaterapiei, reușind să obțină ulei din lemn de cedru. E știut faptul că tot ei își îmbălsămau morții și utilizau încă de pe atunci uleiuri din smirnă, nucșoară sau scorțișoară. Vă mai spun o curiozitate despre, de data aceasta, bărbații egipteni ! Se face că aceștia obișnuiau să se parfumeze la fel ca și femeile, poziționându-și o pâlnie sau un vas cu parfum solid pe cap, acesta se topea încet și îi parfuma încât să dureze toată ziua. Nu-mi imaginez eu asta, dar dacă așa se zice …

Grecii acordă credite … cui altcuiva decât zeilor ? pentru cunoștințele lor despre parfumuri. Eu cred că tot de la egipteni au învățat ei, dar asta, dragilor, este o altă discuție și chiar nu vreau să îndrept articolul spre altceva decât ce-a fost menit să fie. Oricum ar fi, cunoscutul Hipocrate a folosit și el, în scopuri medicinale și aromatice, fumigațiile ( arderea unor anumite substanțe ).

Romanii au combinat informațiile atât de la greci, cât și de la egipteni. Șmecherii … Apoi, abia prin secolul 11 d.Hr. s-a perfecționat ”distilarea”. O călugăriță nemțoaică, pe numele său, Hildegard ( nicio legătură cu ”La țigănci” 😛 ) a crescut lavandă și apoi a distilat-o pentru a-i folosi proprietățile medicinale ( efect antiseptic, calmant, cicatrizant etc. ). Nu după mult timp, a luat naștere industria farmaceutică, ceea ce a încurajat și mai mult producția de uleiuri esențiale.

Dacă tot am luat-o pe arătura istoriei, atunci trebuie să-l menționez pe René-Maurice Gattefossé, un chimist francez care a fost foarte interesat de uleiurile aromatice și de beneficiile lor. Se spune că într-o zi, într-unul din experimentele sale, și-a ars o parte din mână, dar a tratat-o cu ulei esențial de levănțică ( lavandă ). În 1937 a scris cartea Aromathérapie: Les Huiles essentielles hormones végétales, el practic inventând cuvântul ”aromaterapie”. Evident, s-au ocupat și alții de-a lungul timpului de studiul plantelor medicinale, al uleiurilor și aromelor din ele, aromaterapia devenind chiar o artă.

Există, în principal, trei metode de aromaterapie: o simplă inhalare, băi aromate și masaj cu uleiuri. Aș îndrăzni să spun că efectul maxim îl puteți obține neapărat incluzând și un masaj pe lângă o baie cu inhalare. 😀 Mai sunt și bețișoarele sau lumânările parfumate, care pot oricând, la un preț mai mic decât al celor menționate mai sus, e drept, să aromatizeze puțin ambientul. Eheeee, pentru nopți fermecate, pot face minuni !

Cum se obțin acestei uleiuri esențiale ? E foarte simplu, după cum am precizat și în pasajele de istorie aromaterapeutică, prin distilarea anumitor părți ale plantelor, gen frunze, petale, chiar tulpină – exemple: lavandă, eucalipt, rozmarin, trandafir, ghimbir, vanilie, iasomie, ienupăr, mentă, mușețel, lămâie, vehiculatul ylang ylang etc. Gândindu-mă la toate aceste plante și arome, am mers departe și mi-am amintit de mosc, unul din parfumurile mele preferate ( este extraordinar, fetelor, credeți-mă ) … dar ia să vă întreb: știți, de fapt, de unde provine acest ingredient pentru parfumuri ? Nici eu nu mi-am pus problema asta decât acum ceva ani, când l-am descoperit și, crezând mereu că e o plantă, am decis să verific dacă e așa. Nu e. Moscul este o substanță secretată numai de masculul moscului, o antilopă din Tibet. Aceasta exercită, prin mirosul ei pătrunzător, o atracție sexuală nemaipomenită pentru femela speciei. E, cum vi se pare asta ? 😀

Am tot pus accentul pe parfum și uleiuri esențiale, dar reamintesc că un segment al aromaterapiei îl constituie și masajul. Nu v-ați simțit niciodată mai bine, mai reenergizați după un masaj ? Imposibil .. ori persoana respectivă nu știa să facă masaj ! Și masajul poate fi considerat o artă, o practică ce se învață, nu doar frămânți umerii omului ca pe aluat. Combinat cu aromele uleiurilor … uhuuu, de vis !

Nu închei fără a vă spune și partea puțin rea: există, desigur, ca în orice lucru, pare-se, câteva dezavantaje, și anume: marketing-ul agresiv asupra unui produs ce poate să nu fie natural. Atenție, mare, așadar, când cumpărați uleiuri esențiale sau alte cele, citiți etichetele cu atenție ! Nu mă pricep eu foarte bine la chimie, dar unele produse conțin chimicale în proporții mult mai mari, pentru a acoperi deficitele de uleiuri sau alte esențe, însă cu un nas experimentat în recunoașterea mirosurilor, vă puteți da seama dacă e fals ori ba. Nu încurajez cumpăratul de pe internet, acolo chiar nu aveți cum să verificați eticheta și nici nu aveți vreo garanție că produsul e așa cum apare descris ( doar dacă site-ul respectiv nu este pagina web al unui magazin specific, gen Farmec ).

În cazul în care v-am plictisit, articolul fiind uuun piccc mai lung decât în mod normal, îmi cer scuze, însă mie mi s-a părut foarte interesant subiectul și vă îndemn să încercați aromaterapia, nu cred că o să regretați. De asemenea, dacă ați experimentat băile cu uleiuri sau masajele speciale vă invit să ne spuneți cum v-ați simțit după aceea. Formidabil, nu-i așa ? 🙂

Încă ceva, informații grozave găsiți pe aromaweb.com, dacă vă interesează tema mai mult decât ce v-am scris eu aici.

0 comentarii

  1. Cum să te simți după aromoterapie dacă nu minunat? 😀
    Din păcate pe la noi se găsesc în comerț multe prostii de proastă calitate sub numele de uleiuri esențiale, lumânări parfumate și bețișoare de aromoterapie. Și cred că orice își poate da seama că nu poți da 2-3 lei pe niște arome „veritabile”.
    Rar găsești ceva de calitate, cu arome care chiar să îți stimuleze creierul în modul necesar.
    Oricum, la mine orice miroase a vanilie e bun.. și se relaxare, și de căpătat bună dispoziție. 😀
    Iar de masaje nu îmi aminti… abia aștept să merg în vacanță la mama să mă maseje ca la carte. 😆

  2. Probasbil ca eu zic skip la partea cu aromaterapie, dar nu refuz un masaj. Se ofera cineva? Multumesc de cursul de istorie a aromaterapieiȘD Foarte educativ. Daca gasesti un subiect care iti place scrie cat de mult ti se pare ca e potrivit. Cui ii place ceea ce scrii va citi pana la capat. Aromaterapie…. si la somn. 😛

    1. Ai dreptate, Manuel, trebuie să încetez să mai încerc să fac pe plac tuturor, nu ? 😛
      Bună asta cu somnul … ar merge o relaxare înainte de culcare ! ( am făcut și rimă, iuhuuu 😀 )

  3. Aromaterapie bun venit pe taram Romanesc ;)), sti cum se zice mirosul si imaginea atrag si vorbesc de la sine…deci in cazul nostru aromaterapia ce ne sopteste ?

      1. :)) Eu recuperam blogurile necitite, Lusio, și verificam statisticile blogului meu … cineva a căutat ”miscelaneious11” acum câteva zile, isn’t that cute ? 😀 Ador când lumea mă caută, chiar și greșit 😀

  4. Un articol minunat, ca de obicei, doar ca eu nu am fost niciodata tentata de masaje, uleiuri esentiale, lumanari parfumate sau bai aromate. Nu, nu-mi plac mirosurile acelea, nu-mi place atmosfera creata, prea romantica pentru gustul meu. Cat despre relaxare…mai degraba o obtin prin citirea blogurilor voastre(da, prefer blogoterapia 😛 )… 😀 In plus aflu si lucruri noi, habar nu aveam ca moscul e o substanta secretata de o glanda a unui animal. 😯

  5. M11, nu e cazul sa-ti cer scuze, ce naiba! Articolul e chiar foarte interesant si subiectul e tare fain.

    Eu mi-am luat o sauna. Bine, n-am sauna in adevaratul sens al cuvântului, dar e un cort din plastic si are si un aparat care face aburi. Ei bine, aparatul are un loc unde sa pui tot felul de esente, arome, ma rog. Uau!, te simti incredibil de bine dupa o baie de aburi care sa miroasa a brad. In plus are efect regenerator, in caz ca ai exagerat cu bautura e numai buna o sauna d-asta.
    Am experimentat si masajul. Ce sa zic, e bun masajul, dar depinde (asa cum ai zis) foarte mult de maseuza. Hmmmm, am auzit ca thailandezele sunt incredibil de pricepute….

  6. Foaaarte interesant! Habar n-aveam de partea cu moscul, dar in fiecare zi invat ceva nou. 😀
    Imi place la nebunie sa ard betisoare parfumate sau sa pun esente desupra unei lumanarici in acele recipiente dragute. Am o groaza acasa si le folosesc in mod constant. Am tot incercat multe esente, iar cele florale (nu conteaza de care, flori sa fie) sunt nelipsite. 🙂

  7. In Bucuresti exista o ceainarie/cafenea sau cum vrei sa-i spui… care se numeste Aromaroma. Articolul tau mi-a adus aminte ca n-am mai fost de mult timp acolo 🙂

    Da, aromele, parfumul, au un rol foarte important cand e vorba de relaxare si terapie de orice fel… eu cred ca de fapt omul este o masinarie… care atunci cand se simte bine emite niste energii pozitive… asta il ajuta si pe el dar mai ales pe cei din jurul lui…

  8. Oh, la, la ! Ce mult ma bucura sa vad ca exista omuleti carora le place aromaterapia ! Genial articol ! Congrats ! La mine pe blog gasiti si mai multe info’s 🙂 Besos !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *