Recomandare: Organizare cu Marie Kondo

Dragilor, vreau să vă recomand o emisiune de pe Netflix în urma căreia simt că ”am mai învățat ceva”: Tidying up with Marie Kondo. Principiile prezentate în emisiune se regăsesc și în cartea ei, The Life-Changing Magic of Tidying Up: The Japanese Art of Decluttering and Organizing sau, în românește, Magia ordinii. Senzaționala metodă japoneză de a-ți elibera și organiza casa. Filosofia ei nu e nouă, dar, cum necum, am tot văzut în ultima vreme la diverși oameni pe care îi urmăresc (la Romina și Izabela, de exemplu) ori menționarea serialului (care e recent), ori a cărții. Mi-a fost mai la îndemână să urmăresc emisiunea de pe Netflix, și cred că fiecare putem lua ceva valoros din ea (are doar 8 episoade a 40 de minute, e foarte ok).

Sunt sigură că și în carte sunt prezentate anumite concepte și recomandări ale autoarei, precum și descrierea metodei ”KonMari”, care se referă la ordine/organizare. Totuși, cred că e prima oară când vă sugerez călduros să urmăriți mai degrabă episoadele, și nu musai să citiți cartea (eu nu am citit-o). Mi se pare că lecțiile ei sunt un fel de ”sfaturi de stil de viață”, dar e foarte interesant să le vezi aplicate în diverse familii americane. Chiar dacă ați crede că, fiind de cealaltă parte a oceanului, sunt slabe șanse să ne regăsim în ce au ei sau cum sunt ei, permiteți-mi să spun că nu e taman așa. Fiecare episod vine cu o poveste de viață și NEVOIA respectivei familii sau respectivului cuplu de a învăța cum să se organizeze mai bine, sau cum să își facă eficient curățenie. Iar în procesul curățeniei, și respectivii parteneri (sau copiii lor) trec prin diverse transformări, primesc o nouă perspectivă, uneori are efect terapeutic. Chiar îmi place să-i urmăresc!

Mi se pare fascinant să vezi cum unii oameni sunt foarte atașați de lucrurile materiale și pur și simplu le este imens de greu să se dezlipească de ele, chiar dacă nu le folosesc sau nu îi mai încap! (i.e. haine) Unii trec prin traume (decesul soțului) și au nevoie de această curățenie atât fizică, dar și spirituală. Iar alții sunt pur și simplu copleșiți de creșterea copiilor și se simt neajutorați. Marie vine cu sfaturi potrivite pentru fiecare, încercând să urmărească niște principii (sau idei) simple:

• Organizarea lucrurilor pe categorii (haine, cărți, hârtii, komono – adică diverse -, și obiecte cu valoare sentimentală)
• Obiectele trebuie să aducă bucurie sau Spațiul organizat să provoace asta (e greu să te apuci de ceva dacă trăiești în dezordine, nu știi unde îți sunt lucrurile etc.)
• Fiecare lucru are locul său  
• Cutiile sau cutiuțele pot fi foarte folositoare pentru compartimentare, oferă mai multă ”accesibilitate / vizibilitate” a ce deții
• Câteva recomandări de cum pot fi împachetate hainele
• Întrebarea ”Vrei să iei x sau y cu tine și în viitor?”

Când vezi maldărul de haine, de exemplu, care urcă până în tavan, ajungi să conștientizezi câte bunuri deții și câte, de fapt, le mai folosești sau sunt utile! Și oamenii strâng și strâng, acumulează … pentru ce? Sunt unii care habar nu au ce păstrează în unele cutii, sau le revăd după zeci de ani. Altă idee a lui Marie Kondo este și refamiliarizarea cu ce deții – să îți reamintești, să retestezi utilitatea / plăcerea. Ea subliniază mereu ideea ”bucuriei” (Does this spark joy?), dar uneori e greu să faci asta, e dificil să simți respectiva bucurie pentru lucruri mai fade (i.e. farfurii, detergent de vase, medicamente etc.)

Din punctul meu de vedere, nefiind ceva impus, cred că anumite deraieri sunt mai mult decât permise – și anume de a păstra anumite lucruri pentru utilitate, și nu neapărat că vibrează fericire. Utilitatea mi se pare la fel de importantă, sau frecvența folosirii. Până la urmă, sentimentul (meu) general din aceste episoade este că Marie nu impune, ce drăcie, doar nu-i o religie. Practic ea își prezintă sfaturile și principiile ei și le recomandă pentru o viață mai armonioasă – dar sunt convinsă că dacă ceva nu se aplică, nu are sens să insiști. Noi luăm ce ne place, cu ce putem rezona.

Spre exemplu, ea are o metodă de împăturit foarte utilă pentru spații de depozitare cum sunt sertarele, cum am zis mai sus: în cazurile în care oamenii își țin blugi, tricouri, cravate, prosoape în sertare. Mie nu mi se aplică această metodă, deoarece nu am decât 3 sertare mari cu lenjerie, bijuterii și cosmetice. Restul hainelor stau pe umerașe și pe rafturi, și le văd, știu ce am (plus că obișnuiesc să fac curățenie printre ele destul de des, că mi se pare că am multe). Asta nu înseamnă că alte ponturi ale ei nu le pot considera, dimpotrivă! Am nevoie de organizare în aceste 3 sertare, și pentru asta o să folosesc cutii, să mă ajute la compartimentare. Mi-ar fi plăcut să scriu articolul acesta după ce am aplicat inspirația KonMari și să vă arăt, dar nu am vrut să mai aștept înainte să vă povestesc despre emisiune.

Dacă sunteți curioși (let me know 🙂 ), o să postez pe instagram când mă apuc, să vedeți rezultatele și ce simplu este.

Reiterez: În concepția lui Marie, dacă ai o casă organizată și curată, e mai ușor să fii relaxat, ești mai eficient și poți dedica altor lucruri mai mult timp (i.e. copii, hobby-uri etc.). Nu înseamnă că nu o să ai dezordine din când în când, deseori o întreabă oamenii ”Dar la tine nu e dezordine?”. Ea răspunde gingaș (pentru că ființa ei mică și japoneză este adorabilă!) că ”Ba da, cum să nu (mai ales că are două fetițe absolut DRĂGĂLAȘE), dar am o metodă eficientă de a face ordine mai apoi.” Nu mi se pare nimic revoluționar în a pune obiectele la locul lor, pentru că știi unde le este locul (locul nefiind ”on the chair”), și așa nu ai stres.

Pare o idee simplă, și totuși … :)) De câte ori nu ne întrebăm ”Dar aia oare unde e, unde naiba am pus-o?” Și căutăm și ne enervăm… Mie mi se întâmplă asta uneori. 😛 Oricum, ideea nu e nici să arunci tot ce ai, ci doar să nu te înconjori de munți de lucruri. Tu să controlezi lucrurile, nu ele pe tine.

După ce am urmărit-o pe Marie Kondo, am avut un impuls nebunesc să mă duc să îmi organizez lucrurile. Și nu pentru că ”așa zice Marie”, ci pentru că știu că am nevoie, că pot fi și mai organizate și să-mi fie și mai ușor în casă, înconjurată de ele. Până la urmă, nu avem nevoie de chiar atât de multe lucruri pentru a fi fericiți cu adevărat, și ele depind de la persoană la persoană.

Ideea e să fim conștienți de obiceiurile noastre legate de acumulare și să ne aerisim spațiul în care trăim, și, de ce nu, și viața. Vă recomand emisiunea cu multă căldură și un pic de OCD, poate vă inspiră. 🙂

Poză de aici, unde explică și alte lucruri (inclusiv video).