Păi… la cinema! 😀 Harry Potter is back! Adică … Universul lui, mai degrabă. 😀 Grație unor oameni faini care se gândesc la mine, am primit o invitație pentru avanpremiera ”Fantastic Beasts and where to find them”, la Shopping City Timișoara, în IMAX. Nici un spoiler, promit! 🙂 Dacă v-ați uitat la trailer, n-aveți a vă teme, că nu o vă fac nimic pentru a strica bucuria filmului, și de fapt nici nu prea o să vă spun despre film în sine.
Cine mă știe drept ”Potterhead” (oare cine nu știe? asta e întrebarea), cunoaște că am un radar harry pottericesc foarte sensibil la orice are legătură cu asta. Așa că într-un fel, chit că eram de părere, citind ”ultima” carte, că e bine să lași lucrurile acolo unde sunt când se termină… mmmmmmmmmeh parcă ar mai merge o tură de povești interesante, spuse din alte puncte de vedere, sau care prezintă alte orizonturi, așa cum sunt cele despre care scriu. 😀 Și încă îmi păstrez părerea că nu înțeleg de ce unii oameni care n-au habar de ce se întâmplă vin la film și spun după că nu au priceput nimic. (rolling eyes)
Un pic de context… ”Fantastic Beasts and where to find them” (Animale fantastice și unde le poți găsi) e o carte scrisă tot de J.K. Rowling (personificată de Newt Scamander) care e unul din manualele lui Harry în anul I. E aidoma cărții ”Quidditch through the Ages”: sunt povești care însoțesc și dezvoltă universul în care se petrece magia. Cu toate că Harry Potter e personajul principal al seriilor, dintr-o perspectivă de ansamblu, e un tot vrăjitoresc ce e descris în cărți. Și mai sunt și altele scrise ”pe lângă”, de la Tales of Beedle the Bard, la o serie nouță promovată de Pottermore, comunitatea online a micilor și marilor vrăjitori. 😛
Așa că dacă în cărți sunt pomenite diverse creaturi magice, și în unele filme vedem câteva, în Fantastic beasts and where to find them apar și altele, unele cunoscute (the niffler, dar nu știu cum se traduce în românește, care e un SCUMP… la propriu și la figurat), sau mai puțin cunoscute. Dar nu despre asta e tocmai vorba în film – film în care facem cunoștință cu realitatea magică din New York cu vreo 70 de ani înainte să se nască Harry. 🙂 Unde ”vrăjitoarele” nu sunt văzute bine, unde oamenii protestează pentru lucrurile ”nenaturale”, ”ciudate”, ”freak”… sună familiar? 🙂 New York, o lume divizată de frică. Inclusiv frica (neștiința) asupra creaturilor fantastice, și de-aici Newt Scamander, interpretat de Eddie Redmayne, un pasionat de animale magice, intervine în joc.
Filmul e adaptat de David Yates (care a mai regizat alte 4 ecranizări Harry Potter) și scris împreună cu J.K. Rowling (nu se putea altfel), și e un deliciu. Nu doar din punct de vedere vizual e fain (anii 1930, așa, classy), ci și actoricesc: Eddie e simpatic, dar mai ales ”încuiatul” Dan Fogler, care e superhaios, și superbul Colin Farrell e fain rău. Muzica amintește, desigur, de Harry Potter, și vrăjile sunt la fel, și lucrurile animate prin magie…. mi-a plăcut mult mult. 🙂 Merită absolut să mergeți să îl vedeți, mai ales dacă vă place Harry Potter (chit că ați văzut filmele, măcar, sau ați citit cărțile).
Și dacă nu, poate că ați vrea să le descoperiți …. nu e niciodată prea târziu pentru magie. 🙂
0 comentarii