Mai mult decât Disturbed

Mi-am propus să scriu acest articol pentru că mi-a plăcut extraordinar de mult concertul din București al celor de la Disturbed, dar mai mult decât atât, mesajul cu care au venit. Așadar, acest articol e mai puțin despre trupă sau concert în sine, ci despre prejudecăți, depresie, și regăsire în muzică. 

La o primă ascultare, trupa Disturbed ar părea un amalgam de sunete rock și o voce solidă ce cântă ”ceva” pe fundal. La o primă descriere, încrâncenări și mai mari: heavy metal, hard rock, bărbați tatuați …. Dar Disturbed e mult mai mult decât atât.

Muzica lor, deși pare violentă, vorbește mult și despre dualitatea omului, despre părțile noastre întunecate, despre depresie – și multe melodii sunt inspirate din experiențe personale. Solistul, David Draiman, spusese pe scenă că pe lume nu există doar unicorni și fericire și totul e roz, acestea nu reflectă îndeajuns realitatea. Așadar, contribuția lor la scena muzicală a lumii e aducerea acestei oglinzi care reflectă și întunericul (despre am scris și eu câteva rânduri aici). Înspre acceptare, înspre conștientizare, nu pierdere întru sine neapărat. 

David ni s-a adresat tuturor drept „frați și surori” în repetate ori, vorbind despre cât de divizați suntem în ziua de azi, uitând că sânge curge prin venele tuturor, și nu altceva. Uitând că nu contează orientarea sexuală, rasa, statutul social, dar că uneori, sub influența muzicii, suntem, măcar pentru o oră, uniți în emoție. 

Cumva, când asculți Disturbed, nu doar dai din cap pe muzică – asculți și ce se transmite. Unul din momentele mele preferate din concert a fost când solistul a vorbit despre depresie, zicând publicului că ”You are not alone”. Și ne-a pus să ridicăm mâna dacă suntem în această situație sau dacă știm pe cineva care se luptă cu depresia. Nu mai e nevoie să zic câți oameni au făcut acest gest în jurul meu. ”A reason to fight” e piesa care a făcut legătura cu această clipă. Chiar și membrii trupei au trecut prin momente grele în viață, care i-au inspirat în multe piese cu mesaj puternic. Căci sincer, asta simți când asculți Disturbed – puterea de a fi liber, energia de a fi tu însuți. 

Ce mi-a adus însă o lacrimă pe obraz a fost când David a chemat pe scenă doi puști din public – o fată care i-a făcut cadou un desen cu portretul solistului, și i-a mulțumit pentru muzica lor ce a ajutat-o să treacă peste momente dificile, și un băiat care își pierduse tatăl în urmă cu 10 zile. Ambii au fost extrem de emoționați și așa a urmat piesa ”The Light”, care spune că uneori întunericul îți poate arăta calea. Evident, mi-au apărut în minte amintiri dureroase, așa că am trăit melodia intens. Cei doi tineri rămăseseră pe scenă, s-au bucurat de un view grozav, vă dați seama. Mi s-a părut un gest atât de simplu și de minunat, firesc, în același timp, cumva. 

Publicul a fost fantastic, deși înghesuit ca furnicile în spațiul Arenelor Romane, și toată lumea a cântat și a strigat la unison. Totul s-a terminat cu clasicul ”Down with the Sickness”, și Disturbed se mirau cum de acesta e abia primul lor concert în România, căci s-au simțit excelent. Și așa e, v-am spus, energia creată de toată această muzică, de vocea solidă a lui David și mesajele transmise au făcut să fie mai mult decât un simplu concert heavy-metal sau hard-rock. A fost un magnetism emoțional în tonuri de metal. Dacă aveți vreodată ocazia să-i vedeți live, faceți-o, pentru că merită. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.