(e o glumă) Inițial nu voiam neapărat să scriu despre film, dar așa cum lui Deadpool, în general, nu-i mai tace gura, așa nici eu nu am putut să-mi abțin entuziasmul după ce am văzut filmul aseară la cinema. 😀
Cred că Deadpool e la ora actuală cel mai mișto film Marvel făcut până acum. Adică da, îmi plac filmele Marvel pentru că supereroi, ficțiune, binele împotriva răului și sunt din Univers, și benzi desenate.. dar asta nu le face și filme BUNE neapărat. Deadpool însă, e ca nici unul. 🙂
Interpretat de nimeni altul decât Ryan Reynolds, Deadpool își bate joc de tot ce e posibil, e un non-conformist din cap până în picioare. De la studio-ul Marvel, Sinnead O’Connor, Ikea, Hugh Jackman (Wolverine, mai exact), Ryan Reynolds (dap, inclusiv de el), supereroi în general și altele. Filmul e presărat, ca un teren minat, cu glume, ironii, referințe peste referințe și sarcasm cât cuprinde. Deadpool e eroul antierou, sau antieroul erou, încă nu pot trage o linie.
În mod straniu, filmul se potrivește și de Valentine’s Day, pentru că povestea este și despre cum Wade Wilson (Ryan Reynolds) și-a cunoscut iubita, Vanessa (Morena Baccarin – o braziliancă focoasă) și cum ironiile vieții i-au despărțit. Partea de romantism chiar poate fi romantică și asta mi s-a părut drăguț. Dar tot vine ca un lucru neașteptat și total neconvențional pentru un asemenea gen.
Nu știu cu ce s-a ocupat Tim Miller în viața lui (cică Scott Pilgrim.. și ce?), dar dacă el a contribuit masiv la succesul Deadpool, țin să-i mulțumesc enorm, pentru că într-adevăr m-am simțit extrem de bine la acest film (și Ryan Reynolds și-a adus aportul, în principiu pentru că voia să ”make Deadpool right”, nu cum a apărut în X-Men). Da, e porcos pe alocuri, violent, se împușcă pe-acolo, se bat, dar povestea e închegată bine și ne dă timp să procesăm transformările care au loc. În plus, Deadpool vorbește cu noi, ne explică, ne arată, de parcă noi am sta să-l aplaudăm. Mereu mi-a plăcut tehnica aceasta care aflu, iată, că se numește ”breaking the fourth wall” sau ”fourth wall awareness” – atunci când personajul realizează că e într-un film, un desen, că face parte din acțiunea în care e scris sau în general că ”realitatea” în care există e falsă.
Muzica hip hop sau oldies (Wham!) alternează perfect cu scenele mai sensibile (puține la număr, e drept), dar și cu cele ”badass”, de acțiune. Iar personajele secundare…în alte filme cu supereroi, oamenii de duzină sunt doar de duzină, dar în Deadpool, fiecare aghiotant are replici bune și interesante și primește câtuși de puțin personalitate – fie că e prietenul lui Wade, tanti oarbă cu mobila ei de Ikea, mutantul de oțel (care e o prințesă prinsă într-un ditamai omul:P), sau Negasonic Teenage Warhead. :)))) Nu poți să nu râzi când vezi cum se combină discrepanțele dintre ei.
În ceea ce privește benzile desenate, eu nu am decât câteva, pe care mi le-am comandat de pe Supererou.ro, dar cred că filmul îi face dreptate personajului. Deși aparent un pic deraiat de pe șinele minții și fără milă în a omorî alți oameni, Deadpool este, de fapt, chiar de treabă. Un pic sufletist, dacă mă gândesc la cât de mult ține la prietena lui. 🙂 Sub orice mască de putere și scut umoristic, chiar și din film ne dăm seama că trecutul lui nu a fost unul ușor. Poate că o să aflăm mai multe despre asta în Deadpool 2, căci da, oameni buni, VA FI UN DEADPOOL 2! Yaayyyy 😀
Alte două-trei lucruri: Apare, ca de obicei, și Stan Lee. Să vă uitați la sfârșit după credits, pentru că mai e ceva. 😛 Și mai cred că filmul o să vândă masiv și din orice alte articole mai decid să facă pentru Deadpool – brelocuri, jucării de pluș, caiete, inclusiv benzile desenate vor avea cerere (din nou). Bine, nu prea cred că am convins pe nimeni să vizioneze filmul, având în vedere că … sigur voiați să-l vedeți, dar cert e că acum pot fi liniștită că Deadpool și-a găsit locul în articolul acesta. 😀
Abia aștept să văd și alte filme din lista pe care am pus-o cap la cap pentru 2016, o să fie, într-adevăr, un an foarte, foarte fain!
Și-acum… oare de unde pot să-mi iau un tricou Deadpool? (se uită în stânga și în dreapta)
Categoric cel mai mișto film de la Marvel! :)) Nici n-are sens să reiau ce-ai scris. Benzile desenate nu m-au prins, dar e oricum un personaj atipic și Ryan Reynolds a reușit to make it/him just right (și poate chiar mai mult) 😀 Nici nu mai știu când m-am mai simțit așa bine la un film, la cinematograf + chiar am RÂS cu poftă, chestie care se întâmplă tot mai greu și la așa-zisele ,,comedii” 🙂
Exact! Așa m-am simțit și eu, cu gura până la urechi 😀 L-aș revedea oricând! Abia mă prind unele comedii din ziua de azi. 🙂