Manifest pentru folosirea bicicletei ca transport personal

Cei care mă cunoașteți, știți că sunt o fană / pasionată / înfocată / susținătoare și alte apelative a mersului cu bicicleta. Nu, nu ca ”agrement”, ci ca opțiune de TRANSPORT PERSONAL alternativ și sustenabil. Îmi pare ciudat ca această călătorie care a început abia acum 6 ani, să devină atât de dragă și, pun intended, necesară inimii mele.

Aleg, aproape zilnic, atunci când pot (i.e. excepțiile sunt când mă întorc luni dimineața din Arad, sau e iarnă și mi-e frică de ghețuș), să merg cu bicicleta oriunde pot, dar în special la serviciu. Motivele pentru care fac asta trec dincolo de cele sentimentale, și sunt chiar practice:

  • Îmi oferă mica energie de dimineață, 20-25 de minute de mișcare, cu gândirea și capul liber, în afara calculatorului, al telefonului, sau altele.
  • Pornindu-mi astfel motoarele dimineața, sunt mult mai vioaie și mai veselă, de mult nu mai știu ce înseamnă o dimineață amară.
  • Nu stau în trafic. Stau doar la semafor, ceea ce e o diferență.
  • Ca o consecință la punctul de mai sus, deseori ajung mai repede decât ar ajunge oamenii în mod normal cu mașina, în particular la orele de vârf.
  • La finalul zilei, îmi dă iar un imbold de energie, când de obicei oamenii sunt epuizați. Dacă mergeți cu bicicleta, nu veți mai fi.
  • Mă transformă dintr-o sedentară într-o persoană care dorește să fie mai activă. Poate că voi nu vă gândiți la bătrânețe, dar eu da, și vreau și la 80 de ani să merg cu bicla.

Știu că la noi în Timișoara situația nu e ideală din punctul acesta de vedere. În alte orașe, poate o fi și mai rău. Dar asta nu e o scuză! Scuze, m-am săturat să aud scuze peste tot. Cu orice mașină folosită (taxi, mașină personală etc.) contribuiți la trafic și la poluare, mai ales într-un oraș îngreunat (puteți să vă supărați pe mine, dar asta este un fapt) Și dacă mergeți pe drum, șoferii trebuie să vă respecte ca atare, că acolo ne este locul, dacă nu avem piste legale sau semnalizate! Oricât ar claxona ei! Știu și că dacă avem de cumpărat lucruri de la IKEA pentru casă sau trebuie să mergi de urgență la spital nu o să folosești bicicleta. Nu sunt atât de ipocrită să ignor aceste aspecte. Ideea mea, însă, este alta: curajul de a folosi bicicleta pentru deplasare – în principiu – la serviciu.

Nu spun că mersul pe jos nu e de asemenea sănătos și benefic, dar dacă nu aveți mult timp la dispoziție, recomand să folosiți bicicleta.

De altfel, încercați să nu cumpărați biciclete furate din piață, am făcut și eu asta, și mna, tocmai bine nu îi. Un om a plătit pentru bicicleta respectivă, a investit timp în ea, și s-a furat. Păi nu-i ok. De când mi-am cumpărat și eu bicicletă, înțeleg ce înseamnă teama de a fi șterpelită. Căutați pe OLX dacă vreți biciclete ieftine.

Iar dacă nu știți să mergeți pe bicicletă, învățați. Orice se poate învăța. Vă aduc aminte că eu am crezut mereu că nu sunt în stare să folosesc o bicicletă, până acel mereu s-a încheiat la 21 de ani, când am fost determinată să demonstrez că este posibil. Este.

Dacă oamenii nu încep să vocalizeze nevoile mersului pe bicicletă nu ca agrement (că m-am trezit eu așa într-o duminică și am avut chef să fac o plimbare), ci ca alegere de transport personal, lucrurile nu vor avea ecou. Acesta e ecoul meu.

Mergeți cu bicicleta.

Apreciați libertatea călătoriei.

Faceți mișcare activă, sănătoasă.

Promovați o alegere sustenabilă.

Cai fermecați și unicorni nu există, dar există bicicleta.

Bucurați-vă de zbor.

Picture3

0 comentarii

  1. Te apreciez foarte mult pentru că mergi așa cu bicla. Am și eu un coleg care vine zilnic cu bicicleta la birou, la fel simt și pentru el. Mie mi-e frică tare să merg prin traficul din București, unde nici cu mașina nu mă simt în siguranță, darămite pe două roți. Mă rog, eu la birou merg cu metroul, dar în rarele ocazii când conduc, zic.
    E haos, sincer. Șoferii par uneori că șofează după cu totul alte reguli decât am învățat eu, pistele de biciclete sunt puține și deseori se termină brusc. Altele-s goale pentru că bicicliștii merg pe trotuar, pentru că pot…Chestia asta chiar m-a enervat, să vezi. Au micșorat carosabilul pe Calea Victoriei de au făcut-o cât o stradă de cartier, au lărgit trotuarul pentru promenadă și au făcut pistă de bicicletă (cu două sensuri) delimitată pe carosabil (cu bordură), iar oamenii merg pe bicicletă pe trotuar. But whyyyy?
    În fine, mi-aș dori mult să văd mai mult respect în trafic din partea tuturor, mai ales că noi toți suntem traficul. Cred că e nevoie să fim cumva mai umani, habar n-am. Ne grăbim toți undeva și nu ne mai pasă de nimic din jur. Nici măcar de inimile noastre, care au nevoie de mișcare, cum bine zici.

    1. Ioana, am realizat cu stupoare că nu am apucat să îți răspund, scuzele mele. 🙂 Pfff…. în București cred că e infernal, sincer. Nu mi se pare prea safe cu bicla pe-acolo – eu îi urmăresc pe cei de la Optar și văd, din ce postează ei, cel puțin, ce greu este să promovezi alternativa în capitală. Mai ales cu Firea asta… Și da, multe sunt făcute fără cap – și la noi prin Timi, deși e muuuult mai rău în Bucureștim din păcate. 🙁 Cât despre umanitate….. clar. Traficul te face inuman, aparent. 🙂

  2. buna Anca! eu sunt un biciclist „inascut” as zice.. si cred ca m-am indragostit de mersul pe bicicleta dupa primii metri facuti pe ea si apoi cazatura.. cumva obligatorie pt ca pe vremea aceea eram mic.. si ne incapatanam noi cativa tanci de maxim 6-7 ani sa invatam sa mergem pe biticla.. dar nu una adecvata varstei noastre ci una pe cere o aveam la dispozitie (cea a tatalui) si care binenteles era prea mare pt noi.. dar asa s-a nascut in mine dorinta de a avea propria bicicleta si care s-a realizat peste o gramada de ani mai tarziu din motive financiare as spune. La fel ca tine sustin, promovez si incurajez mersul pe bicicleta cu toate beneficiile si avantajele care revin din asta.., te apreciez foarte tare pentru ceea ce faci si te sustin, te imbratisez cu drag si te incurajez sa continui promovarea mersului pe bicicleta. Cu mult drag un admirator!

    1. Saluuuut! Multam de vizita 🙂 Eh, eu cand am fost mica, spre deosebire de tine, mi-a fost teama, nimeni n-a avut rabdare sa ma invete, si am crescut asa…cu gandul ca eu nu-s buna sa invat asta. Pana cand, cu o minte mai matura… mi-am iesit din cochilie! Cred ca niciodata nu e prea tarziu 🙂 Iti multumesc frumos de mesaj si de incurajari! Zi frumoasa!

  3. Buna, sunt si eu din Timisoara, si pot spune ca ma identific 100% cu tine, fie iarna, fie vara, tot cu bicla ma duc la lucru, am renuntat la sofat desi am carnet de profesionist, cum spui tu, in fiecare dimineata, vin la lucru inviorat, nici nu imi mai aduc aminte cati ani au trecut de cand nu am mai fost racit, foarte multe beneficii aduce bicicleta, sfat pt. toti: incercati macar, nu veti regreta. Si pt. soferi: respectati ciclisti, deoarece ei sunt aceia care au ales sa reduca din trafic, poluare, zgomot, tine-ti minte ca si noi avem familii acasa si vrem sa ajungem in siguranta la copii nostrii.

    1. Ceau Marian, multam de vizita 🙂 Asa e, sunt complet de acord, eu oricum nici nu am masina, dar si daca mi-as lua una, tot nu as folosi-o in oras, numai daca nu am de carat cumparaturi masive de la Auchan. :)) De acord cu faza cu soferii, deseori multi oameni nu merg cu bicicleta pentru ca le e teama sa mearga pe drum, dar daca nu ne vad (pe noi, biciclistii), nici nu au cum sa ne respecte, cercul vicios trebuie sa se rupa undeva. Eu ma gandesc sa-l rupem de la noi. 🙂 Zi frumoasa!

  4. Bravo! Si eu merg cu bicicleta tot anul la lucru si pot spune ca nu as schimba asta…cu nici-un alt mijloc de transport. L ainceput si mie imi era frica sa merg iarna ca alunec si poate ma loveste vreo masina, dar pot spune ca incep sa fie respectati si biciclisti in trafic si cu bucurie o spun vad in fiecare zi foarte multi! Si eu vreau sa promovam sa fim mai eco si mai sanatosi!

    1. Ceau Fredi! Nici eu nu as schimba cu alt mijloc, desi iarna mai fac exceptii, cred ca city bike-ul meu nu e adecvat pentru conditii de iarna. Cat despre soferi si biciclisti – mie imi place sa observ ca uneori cand stam la semafor, masinile se „trag” la o parte ca sa-mi faca si mie loc sa fiu acolo. Sincer, chiar apreciez asta! Mai sunt si situatii neplacute, cand te depasesc in viteza la nici 50 de cm de tine, dar nici Roma nu a fost construita intr-o zi. 🙂 Zi faina sa ai!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.