Când mă bântuie un film (sau mai multe) decât se cuvine pentru un cinefil amator, înseamnă că ceva nu e în regulă și trebuie să scriu despre asta. Trebuie – pentru că îmi place ca odată gândite în așa puzderie, să am ideile aranjate și ordonate logic și frumos, cum Citește mai mult
ianca
Cărți citite în 2025
În retrospectiva literarǎ din 2024, scriam: În 2025 îmi propun să mă axez mai mult pe non-fictiune, pe istorie/injustiție socială, și altele din sfera psihologiei sau pur și simplu naturii umane. Asta simt că îmi lipsește momentan și voi încerca să balansez ficțiunea și cu aceste părți. De altfel, mi-am Citește mai mult
Un singur gând, printre altele
2025 îmi flutură prin fața ochilor, 2026 se vede ca printr-un caleidoscop. Prezentul moment cântărește mai mult, mă ancorează. Încă nu. Încă nu, mai un pic. Încerc să-l cuprind cât mai mult. Cum poți oare cuprinde infinitul? De ceva timp, simt că întruchipez o trăire ascuțită ca o lamă, care Citește mai mult
Muieți-s posmagii?, inteligență artificială și educație pe internet
Pornesc acest articol dintr-o sumedenie de motive: observarea fenomenelor inteligenței artificiale (AI) pe rețelele sociale, hiperbolizarea a ce înseamnă de fapt AI, găunoșenia creierului în lipsa antrenamentului, revolta mea asupra muncilor creative și impactul AI, dar și pentru că inițialele numelui meu sunt AI sau IA, deci dacă nu eu, Citește mai mult
Zbucium, oglinzi, povești despre noi la TIFF Timișoara
Duminica trecută s-a încheiat o ediție complexă a festivalului de film TIFF la Timișoara, cu multe proiecții, discuții cu regizori și actori cunoscuți, a fost ca și când ajungi în raiul restaurantelor, care îți oferă un meniu cu tot ce-ți place și potențial plăcea, dar nu poți alege decât un Citește mai mult
Ce înseamnă patrimoniul pentru voi?
“Am ajuns în oraș și am simțit că am intrat într-o cameră imensă cu multe oglinzi – totul era aproximativ la fel. Un oraș nu lăsat în paragină, dar fără cap și fără coadă. (adică fără viziune) Am vrut să ies din labirintul de blocuri cenușii, chiar noi, impunătoare, dar Citește mai mult
Greșiții greșiților mei
Probabil ca orice om, am o relație foarte personală cu greșeala. Am scris de cel puțin patru ori, în mod direct, despre feluri de a greși aici pe blog: de la fuga de a greși, la greșelile involuntare iraționale ale creierului, lecții dintr-un eveniment de Fuck-up nights (mai știe cineva?) Citește mai mult
De ce nu se mai citesc cărți?
E deprimant, de Ziua Internațională a Cărții, să văd statisticile slabe despre citit în România. Dar ce să facem? Asta e realitatea în care operăm. Dincolo de citit, putem vorbi și despre analfabetism: oameni care nici măcar nu știu să citească, pentru ei literele nu sunt decât o poză, nu Citește mai mult
Subestimăm cât de mult se schimbă viața
Schimbarea nu apare la început de an, nici miraculos, nici la o dată fixă. Unele schimbări se cresc treptat, cărămidă cu cărămidă, sau chiar grăunte cu grăunte, dar altele pot surveni în urma unor mici decizii care par nesemnificative: m-am făcut remarcat punând o întrebare, am acordat cuiva o șansă, Citește mai mult
8 Martie cu jumătate de inimă
O să pot sărbători pe deplin împăcată Ziua Internațională a Drepturilor Femeii când Dar mai ales când nu li se vor lua drepturi atât de greu câștigate, când ar fi trebuit să fie normale dintotdeauna.Până atunci o sărbătoresc cu jumătate de inimă, din poziția de femeie albă privilegiată, recunoscătoare pentru Citește mai mult