După gustarea unui delicios sos de mărar, am revenit cu a doua parte din articolul scris ceva mai devreme. S`a mai prezentat la evenimentul precedent şi Asociaţia Evanghelistică de Caritate “Isus speranţa României”. Nu comentez asupra numelui … însă am reţinut o activitate pe care o desfăşoară: cantina mobilă. În fiecare zi ei asigură pentru 30 de persoane, tinere sau bătrâne, o masă caldă. Tot ei se ocupă şi de Casa de copii “Fraţii lui Onisim”, încercând să integreze copiii străzi înapoi în familiile lor, sau altor familii dispuse să le ofere afecţiunea despre care scriam ieri. Site`ul lor conţine mai multe informaţii, îl puteţi accesa chiar de`aici. Mie nu prea îmi pasă de confesiunea lor religioasă atâta timp cât se ocupă cu drag de aceşti oameni. Eu personal le doresc succes în continuare, şi la cât mai multe donaţii !
O altă Asociaţie Creştină “For Help” se ocupă tot de copii, în special de cei defavorizaţi, oferindu`le asistenţă socială, activităţi educative şi recreative, ajutându`i şi să îşi facă temele pentru şcoală. Un lucru frumos pe care îl derulează de ceva timp, e proiectul “Big Brother, Big Sister”, unde un voluntar “adoptă” pentru o zi un copil şi îl duce în oraş, merg la film, în parc, la o îngheţată etc. Astfel li se arată copiilor că se poate şi altcumva, că există atâtea lucruri frumoase în această lume ce merită să fie descoperite. Şi să ştiţi că şi aceşti copii merită să fie descoperiţi. Ei sunt doar produsul mediului din care vin, nu s`au născut negri la suflet. Mai negri decât alţi conducători luminaţi ai noştri nu sunt, oricum. Totul se învaţă, şi alăturând dăruirii răbdarea … ei pot fi îndreptaţi, şi de multe ori ajung să fie cu mai mult bun-simţ decât alţii crescuţi pe la case mari, în puf şi paturi de haur. Poate, dacă îmi permite timpul, o să devin şi eu voluntară la ei … într`un viitor apropiat. 🙂
Mă gândeam acum, odată cu acest subiect, la donaţii. Banii nu cere nimeni de unde nu e, că deh, poate unii nu au ( deşi alţii care au puţin, dau şi din el ). Totuşi, dacă aveţi haine pe care nu le mai folosiţi şi vreţi să le aruncaţi, nu faceţi asta. Mai bine mergeţi la o casă de copii şi oferiţi`le lor. Gestul valorează nespus mai mult decât orice altceva. Există site`ul http://dasiprimeste.ro, o iniţiativă foarte drăguţă pentru cei care au nevoie de anumite lucruri sau care vor să se dispenseze de una alta, şi nu ştiu cum. Am văzut că sunt mulţi care îşi dăruiesc hainele. Fără a jigni pe nimeni, cred că mai bine le`ar da copiilor săraci sau bătrânilor. Oricum e alegerea fiecăruia, dar zic şi eu.
Antoine de Saint-Exupery ( a scris el “Micul prinţ” – foarte drăguţă cartea ) zicea nişte chestii pe care mi le notasem în caietul meu de citate, şi pe care le aşez aici, în semn de încheiere:
“Dacă ceea ce primeşti îţi poate fi furat, cine are puterea de a fura ceea ce dăruieşti ?”
“Cunosc prezenţe generoase care, aidoma arborilor, îşi întind până departe crengile pentru a revărsa umbra.”
“Te îmbogăţeşti prin ceea ce dăruieşti şi îţi îmbogăţeşti însăşi putinţa de a dărui.”
Hei..m`am gandit la un premiu,pt ultimul post cu recunoaste melodia..ce zici de un Guest Post pe blogul meu?
Well..poti scrie tu un post pe blogul meu. Il scri iar eu il public. Accepti?
Da. 🙂