*sau au, dar mi s-a părut un titlu care v-ar atrage atenția:P
Ioi, salutare! 😀
Măi mi-am dat seama cum să mă motivez să scriu pe blog: citindu-mi blogul! :)) Mindfuck de-a dreptu:P
Bine, dragilor, adevărul adevărat, gol goluț și chiar nud, este că am tot fost plecată. Unde ? Printre altele, în Poloniaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa 😀 Am fost la un Training Course european cu tema Outdoor education, aproape tot finanțat de Tineret în Acțiune, activitate care s-a ținut în Zwierzyniec, (se pronunță ceva de genul ”Zvârșinieț”) o regiune turistică din estul Poloniei, timp de o săptămână. Aparent, una din cele mai sărace zone de-acolo, dar zău că n-aș fi zis ….
Nu vreau să vă povestesc prea multe, dar o să vă spun așa:
– am zburat cu avionul din Budapesta până-n Varșovia cu un bun prieten de-al meu, că am fost amândoi acceptați în proiect
– mi-am făcut griji cu bagajul de maxim 10 kg și dimensiuni de cabină low-cost, dar a avut 9,7 kg și a intrat la fix
– Varșovia e minunată, cosmopolită, veche și modernă, curată, bine organizată, cu oameni frumoși foc, care oamenii totuși vorbesc engleza și nu prea, cu magazine Alkohol la fiecare colț de stradă; datorită perspicacității lui Dani, am nimerit la o petrecere faină, în grădina unei clădiri, dar sincer nu știu ce și cum era că acum întoarsă acasă n-am mai găsit-o, să-i dau o referință bună, poate era magică! … a fost drăguț de tot, lampioane atârnate de copaci și oameni dansând în această curte-grădină, și eu cu Dani, doi străini, dar cumva integrați de muzică
– banii pe care ei îi folosesc se numesc zloți, care sunt aproape echivalenți cu leii noștri .. diferența e mică, de câțiva bani
– am fost oameni din Italia, Spania, Letonia, Lituania, Slovacia, Austria, Ungaria, Ucraina, Polonia, Ucraina și Germania
-am avut un Intercultural Evening unde a trebuit să ne prezentăm țările … o să mă vedeți mai jos cu basmaua pe cap, am fost eu, Dani și mai un tip din Iași; a fost ”colorat” evenimentul, noi am avut ceva vin Viță Domnească de Bohotin, un videoclip despre ”The World Without Romania” și apoi am făcut o licitație cu lucruri gen magneți, cărți de vedere și broșe cu steagul României, fiecare trebuia să ne dea ceva la schimb (o sticlă de ceva, o bomboană, sau ceva prăjitură, unii ne-au dat o brânză și tot așa). Am uitat să zic că am cântat și Imnul. Pe mine, recunosc spășit, m-a pufnit râsul la jumătate și am renunțat. Dani și George erau așa solemi că eu n-am putut rezista. N-am avut nicicare costume, că sunt scump de închiriat, din păcate, dar steagurile și basmaua mea au compensat, zic eu:P
– educația outdoor e foaaaaarte faină și ar trebui implementată cât mai des în orice activități educative
– cazare și masă: nota 10 cu steluță – am mâncat pierogi, by the way, ceva tradițional polonez,”dumplings” cu cartofi, ok la gust, nimic rău
– dacă zic de mâncare, păi să zic și de băutură … au adus oamenii ăștia o grămadă de băutură și am gustat din fiecare, tot felul de ciudățenii, vă zic, Na zdrawie!, apropo
– am stat în cameră cu o tipă din Lituania, foarte de treabă, fost AIESECer și ea (AIESECer-ii se-ntâlnesc oriunde:D) și am avut plapumă de satin, de mi-a făcut somnul dulce în fiecare seară
– în Varșovia ne-am cazat la căminul studențesc pentru o noapte (tot cu ajutorul altor oameni din AIESEC Varșovia) și apoi eu cu Dani am luat la pas centrul vechi și nou … o discrepanță mare între hotel Mariott, să zicem, răsărind undeva prin mijloc, în toiul nopții … și clădiri vechi și frumoase, și un centru care se vede afectat de război
-străzile lor se numesc ”Ulica” … ulițe:)
– în centru am mâncat pentru prima oară în viața mea înghețată Haagen-Dazs, de care eram curioasă, că în România n-am găsit, și woaaaaaa a fost atât de bună, nici nu vă zic, strawberry cheesecake, un deliciu:)
– programul zilelor a fost variat și destul de lejer, astfel că am avut vreme ori să stam la plajă, ori să jucăm volei după fiecare prânz
– am făcut pentru prima dată în viața mea caiac-canoe și a fost maxim! mi-a plăcut la nebunie, am fost eu și Francisco, un spaniol, în canoe, timp de o oră și jumătate aproximativ. Vă recomand și vouă dacă aveți ocazia. E extenuant, dar foarte antrenant, ca să dau și-o rimă:)
– cerul era fabulos în nopțile acelea … n-am cuvinte, am reușit să disting Carul Mare, lucru ce nu l-am mai făcut de ani de zile …
– am avut în fiecare zi ceva de genul ”Spirit Spot”, jumătate de oră noi și natura … m-a făcut să mă simt ciudat, dar bine
– am învățat multe lucruri despre echipă, o grămadă de joculețe și chiar și despre mine am mai tras anumite concluzii
– în ultima zi ne-am scris o scrisoare ce ne va fi trimisă peste 6 luni … sunt curioasă:)
All in all a fost o experiență bogată. Polonia e ”underrated” și mi-ar plăcea să mă întorc. O să vă pun câteva poze, nu-s extraordinare, dar no, să vă mulțumească și vizual curiozitatea. Și da, clar vă îndemn să mergeți acolo!
„Polonezii n-au nimic de-a face cu Polonia”
1. 😆
2. Adevarat – daca te gandesti la carnaciorii specifici (care par „cremvursti pe steroizi”) si daca adaugi inca un cuvintel: nu MAI au.
„…Zwierzyniec, (se pronunță ceva de genul ”Zvârșinieț”)…”
Dupa cate stiu eu (poate ma insel) acel „z” din interiorul cuvantului (parca mai avea deasupra si „o caciulita” ca de „ă”, care e normal ca aici sa lipseasca, neavand tastatura poloneza) se pronunta nu ca romanescul „ş” ci ca „j”.
„…cu magazine Alkohol la fiecare colț de stradă;”
Si la ei? (Da’ ei au macar onestitatea de a anunta si pe firma, nu tre’ sa intri la nimereala cam in oricare „butic” si sa „descoperi” bautura de-abia pe rafturi…)
„…cărți de vedere…”
?
(Este vorba cumva despre „carti postale ilustrate”, asa-numitele „vederi”?)
„…am fost […] în canoe…”
Daca „evenimentul” este cel reprezentat grafic in a pai’şpea poza (a cincea „de la coada”), era vorba de caiac, nu de canoe: in caiac se vasleste asezat, cu o singura vasla specifica (numita „padelă”) care are cate o parte activa (plata) la fiecare capat (se vasleste cu fiecare capat – alternativ – pe cate o parte a „barcii”, ambele maini tinand vasla concomitent, fiecare cam la o treime din lungimea acesteia), spre deosebire de canoe in care se vasleste (tot cu ambele maini, dar una tine capatul vaslei si cealalta trage de mijlocul ei) (pe o singura parte a ambarcatiei) stand intr-un genunchi si tot cu o singura vasla (mai scurta) (numita „pagae”), da’ „mai normala”, cu un singur capat activ, vasla care din-cand-in-cand este mutata in cealalta mana si se vasleste pe cealalta parte a barcii. In ambele cazuri, in timpul vaslitului vaslele sunt tinute exclusiv in maini, fara a fi rezemate de barca, spre deosebire de schif – la care vaslele sunt sprijinite („la mijloc” – de fapt cam la o treime din lungime) de niste suporti speciali atasati barcii – la care fiecare canotor vasleste fie cu ambele maini tinand (de capat) o singura vasla si pe o singura parte a ambarcatiunii (in acest caz canotorul fiind numit „vaslas”), fie cu doua vasle (opuse – cate una pe fiecare parte a barcii), canotorul (in acest caz numit „ramer” – si vaslele (amandoua la un loc) se numesc „rame”) tinand fiecare vasla (tot de capat) cu cate o mana.
„…am reușit să disting Carul Mare, lucru ce nu l-am mai făcut de ani de zile …”
In Timisoara nu te uiti niciodata noaptea (seara tarziu) la cer? Sau esti chiar tot timpul in zona excesiv de bine luminata din centru, nu mai ajungi si dumneata (sa zicem) prin cate un parc cu iluminatie mai… „firava” (sau inexistenta), sau mai pe la marginea orasului? Sau chiar si in centru – in timpul vreunei „pene de curent”?
Sa stii ca stelele (INCLUSIV „Carele” – ambele) sunt vizibile si de la Timisoara…
„în ultima zi ne-am scris o scrisoare ce ne va fi trimisă peste 6 luni”
– Fiecare si-a scris siesi, sau CUM? (ca nu precizezi nimic in articol)
– „va fi trimisă” – de catre cine?
Ma bucur ca ai vazut Varsovia , este un oras frumos, deosebit..
Faptul ca ai fost ocupata este ma bucura, inveti multe si iti faci prieteni.
Na zdrawie!
Bafta !! :)))
Neața! Mișto basma! 😀 No, in Polonia mereu vei găsi băutură :))) cum era branza?
E trist, am observat si eu, in Romania iti cumperi blugi si eu mai stiu ce cu cat de putini bani, dar daca vrei un costum popular national te costa de iti vine acru-n gura 🙁
Ma bucur mult pentru tine, Anca 🙂 Este exact varsta la care asemenea experiente sunt mai mult decat binevenita 🙂
Ulica lor, ulitele noastre au aceeasi orgine: cea slava 🙂 Noi insa, am zis sa ne occidentalizam acu vreo 150 de ani…
Saptamana minunata!
„…in Romania iti cumperi blugi si eu mai stiu ce cu cat de putini bani, dar daca vrei un costum popular national te costa de iti vine acru-n gura.”
Afirmatia este adevarata nu numai in Romania (crezi ca un costum popular – unul AUTENTIC popular, nu unul manufacturat industrial in stil popular – spaniol (sau unul german sau unul norvegian) este mai ieftin?) – si este (prin exceptie) o situatie normala: ESTE FIRESC ca pretul unui produs sa fie direct proportional nu doar cu costul materiilor prime si materialelor, si respectiv cu cel al energiei, ci si cu cantitatea de munca manuala inglobata in el, si cu nivelul de calificare / gradul de dificultate al respectivei munci, precum si cu dificultatea gasirii lucratorilor care sa presteze respectiva munca in mod corespunzator.
Nasi psaceli polaci
sanatate