Discutam cu cineva zilele trecute despre “clientul are întotdeauna dreptate”, şi vreau să dezvolt subiectul şi aici. Pe mine mă enervează la culme atitudinea asta arogantă : dacă e client, implicit, fără să stai să analizezi bunul simţ sau bunele maniere pe care le prezintă sau nu, clientul, DOAR pentru că este client ( ce privilegiu! ), are, culmea, ÎNTOTDEAUNA dreptate. Serios ? Eu cred că dacă serviciul a fost într`adevăr groaznic, clientul are tot dreptul din lume, ba nu, staţi, că dacă e atât de privilegiat, are tot dreptul din Univers să facă reclamaţie / să se plângă / să nu lase bacşiş etc. Asta, însă, nu înseamnă că trebuie să se comporte ca un porc ordinar cu acel chelner. În cazul în care chelnerul e cel nesimţit ( se mai întâmplă ), o ironie fină şi o reclamaţie la superiorul lui sunt mai mult decât de ajuns. De ce să o dai pe deşteptul cu el, când clar el e un țap prost şi nu va înţelege ? Mai este situaţia a doua, în care clientul este un măgar … de client ! şi crede că dispune de sclavi, şi nu de oameni ( care îl servesc ).
Unii chelneri înghit, deşi nu ar trebui, pentru că fiecare om are demnitatea lui, care nu are nevoie să fie călcată în picioare. Alţii, ca mine, de exemplu, s`ar răzbuna subtil pe clienţii respectivi. Dacă el crede că mă poate trata cu fundul, da ?, eu de ce să nu pot face asta ? Adică să îi scap ceva prin mâncare, cum ar fi un scuipat, muci, prea multă sare … şi cu siguranţă, multe altele. Aşa cum mă calcă ei pe nervi, aşa i`aş călca şi eu. Eu şi cei care nu permit să fie jigniţi pe nedrept. Totuşi, există o parte negativă în toată treaba asta: dacă şi şefu` e un încuiat, există toate şansele să te zboare. Astfel, se cam anulează toate pornirile acelea curajoase şi drăguţe, complotite împotriva boului de client. Mai ales în perioade de crize, nimeni nu ar vrea asta. Pfff, e plin articolul de animale ! Totuşi, niciodată n`am încurajat “înghiţitul” de ăăă … răhățel ( sună mai drăguţ ), şi vă sfătuiesc ca în orice situaţie să vă păstraţi demnitatea şi orgoliul, şi să nu vă neglijaţi onoarea, pentru că aşa veţi fi marionete uşoare în mâinile altora. Totul ţine şi de comportament. Acţionaţi cu umor şi creier, adică amuzaţi`vă şi folosiţi inteligenţa în rezolvarea unor conflicte.
E chestie de educatie de masa. Educat fiind clientul, educat fiind chelnerul, educat fiind patronul….orice situatie va fi rezolvata in mod civilizat, in general.
Da, corect 🙂
Ideea e ca la noi toata lumea stie de chestia cu „clientul are mereu dreptate” si atunci orice mica nemultumire ar avea li se pare normal sa faca ditamai circul. Atatea articole cu toti nemultumitii care scriu cum i-au tot bagat si scos pe cei de la cinema, de la orange, dela upc, de la….. ca lor asa li se pare normal sa rezolve o situatie in care li s-a parut ca au fost nedreptatiti: sa urle, sa injure si sa ameninte.
Eu as spune ca mai corect e „clientul e un nesimtit care de multe ori nu are dreptate” 😀
Daca nu ai fost in niciuna din cele doua posturi, client si furnizor de servicii nu ai sa stii niciodata diferenta si o sa te comporti ca atare. Insa atunci cand vezi ca se intampla ceea ce se intampla si tu in calitate de client esti luat peste picior si de sefii prostului … iti vine sa-ti bagi picioarele si sa zbieri cat te tin plamanii.
Ciupanezule, recunosc: ai dreptate, asa este!
Da’ CE crezi ca-ti vine sa faci „…cand vezi ca se intampla ceea ce se intampla si tu esti luat peste picior si de sefii…” proprii – da’ „tu, in calitate” NU de client, ci de prestator de servicii? CE FACI cand te stii „curat”, si STII ca in acel caz clientul este CLAR ca-i rauvoitor si rautacios si ca te-a reclamat fara nici un temei (si fara sa aiba vreo dovada), si nimeni nu baga-‘n seama ceea ce ai TU de spus si pe tine te-ar „scoate basma curata” (si ceeea ce CLENTUL NU NEAGA), si in schimb toti iti explica faptul ca orice-ai spune n-ai dreptate caci oricum ar fi decurs lucrurile vina TOT a ta este?