Hai că m-am enervat puțin. 😛 Amân puțin articolul destinat pentru astăzi, pentru că nu vreau să-mi uit ideea asta. Citeam la dojo ( tot la ea, bat-o norocul s-o bată 😀 ) un articol derivat de la articolul lui visurât ( ca să menționez și sursa inspirației, că așa-i frumos, nu ? 🙂 ). Despre școală, marea noastră nemulțumire și ignoranță. N-o să mă apuc să repet, să contrazic sau să susțin diversele păreri pe această temă, că e de prisos, atâția oameni au făcut asta deja, mai ales că am lăsat și un comentariu la dojo. Bun. Problema mea despre care vreau să scriu acum ( văd că nu v-a atras articolul cu femeia perfectă :)) glumesc 😀 ), printre altele, legate de învățământ în general, este ( cum altfel ? ) limba română.
Să spunem că în gimnaziu înveți o grămadă de lucruri despre gramatică, înveți să conjugi un verb, să citești, să desparți în silabe, înveți neologisme, regionalisme, poezii, cum să nu faci greșeli de ortografie, s-au și sau etc. etc. etc. Buuun. Și ne trezim în liceu, dragii mei. În liceu, dacă n-ai șansa să fii la un profil uman, îndeosbi la filologie, te-ai dus pe … ăăă plută, pot să zic, ca să nu vorbesc urât ? Bine. ( norocul meu că deși am fost la mate-info, m-a interesat subiectul … ) Asta pentru că toate lucrurile de bun-simț pe care le-ai fi învățat vreodată în 8 ani la LIMBA ROMÂNĂ se evaporă cât ai zice ”măgar” dacă n-ai măcar o bază solidă. Nimeni nu te mai pune să citești textul cu voce tare în clasă ( eventual pe schimb de roluri, mie astea mi-au plăcut foarte mult ). Nimeni nu îți explică de ce nu poți să scrii ”să susți” cu un singur i și la teză îți taie cuvântul, iar tu stai ca boul să zici că profa-i proastă. Nimeni nu mai pune accent pe cum să redactezi un text, pe cum să scrii dracului o cerere, nimeni nu te mai învață cum să-ți diversifici vocabularul, ca să nu te exprimi ca un cartof prost când te-întreabă cineva.
Rezultatul ? Grămezi de elevi care habar nu au să scrie și să citească în mod corect în limba română. De scris … nu mai zic, GREȘELILE NU SE IARTĂ ! Se pedepsesc ca să înveți naibii din ele. Cum să-i dai 10 unui copil care a scris o compunere frumoasă, dar plină de erori gramaticale și ortografice ?? Îi dai 8 sau 9 și îi explici frumos că NU ȘTIE SĂ SCRIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ. Poate să plângă ta-su și mă-sa cât o vrea. Iar de citit … vai și-amar. Nu există dicție, nu există lecții de dicție, citesc unii atât de sacadat și de sec că mă poluează fonic de fiecare dată când aud. Ar fi în stare să ”citească” și punctul și virgula. Ca să nu mai zic de cei care citesc ”este”, cu e, în loc de ”ieste” … ÎNNEBUNESC ! Habar nu au elevii să țină o prezentare ! O amărâtă de prezentare, că nimeni nu-i învață, nimeni nu-și dă interesul ! Vii cu referatul scos, îl citești vai și-amar de capul tău în fața clasei și gata, iei 10. Păi ce treabă e asta, fraților ? Nimeni nu te învață cum să scoți ideile principale dintr-o lucrare, cum să înțelegi ce pisici scrie acolo și apoi cum să-ți structurezi o mică ”strigare” în public, dacă te pune să vorbești. Că nu te duce capul și că nu vrei, asta e partea a doua …
CINE mama lui a hotărât că îndrumarea încetează în liceu ? Că de-acum gata, numai dacă te interesează îți mai bați capul cu gramatica. E posibil așa ceva ? Scoatem pe bandă rulantă proști cu carul, analfabeți, agramați, care nici propria limbă n-o stăpânesc. Iar nesimțirea joacă pe masă când pisicile sunt chiar acasă. Nici nu știți câte licee sunt în Timișoara și câte mii ( dacă nu zeci de mii ) de elevi sunt ! Dintre aceștia, câți credeți că știu să scrie corect ? Câți credeți că se pot exprima cât de cât coerent ? Cine-a zis, frate, că dacă ești tâmplar, inginer, informatician, pădurar, măturător de stradă … nu trebuie sau nu ai nevoie să știi să vorbești ca lumea și să scrii cum se cuvine ? O mentalitate de doi bani pe care o au mulți elevi care termină liceul. ”La ce-mi folosește ?” E de bun-simț, tolomacilor, să vă cunoașteți propria limbă. Și tot de bun-simț e să le bagi în cap în continuare tolomacilor, chiar cu forța, dacă-i nevoie, și la liceu, toate lucrurile astea. Înțeleg că nu vrei engleză, darămite franceză, vai, Doamne, cum ? Francezăăă ? Înțeleg perfect, nu toți avem pasiuni pentru limbi. Dar dă-o-n pisici, nici propria ta limbă să nu fii în stare să o scrii corect ??? Darămite să o citești ?! Ce citit, domne, la noi e silabisit, nu citit. SI-LA-BI-SIT.
Dacă aș fi angajator, nici n-aș sta să discut cu cineva care nu e în stare să vorbească și să scrie corect ( cuvintele cheie ) măcar în limba română. Nu cere nimeni să aprofundezi tainele gramaticii, să citești în almanah cuvinte noi numai ca să le inserezi într-un comentariu, să arăți cât de deștept te-au făcut părinții. Nu, fraților, nu ! Cât să știi să scrii, mamă dragă, cât să știi să scrii și să elucubrezi oral într-un mod logic ! LO-GIC ! Coerent, să te faci priceput de către proști sau deștepți. Să ai idee despre ce ți se cere să faci când citești instrucțiunile / textul / cerința / balauri portocalii etc.
Să mai zic ? Mai zic, că mă macină de nu mai pot. Mă deranjează literatura stufoasă din liceu. Repet, la filologie POATE că treaba stă altcumva, dar în rest .. văleleu. Deci da, poezii, romane, nuvele, nu știu ce. Sunt de-acord să învățăm despre reprezentanții noștri în literatură, să învățăm minimul necesar despre diferitele curente ideologice literare. Sunt în stare să înghit inclusiv comentariile pe text. Dragi copii … oare ce a vrut să zică autorul aici ? Hai să-l întrebăm … Și tot nu mi se pare în regulă ! De ce ? Păi … poate mie nu-mi plac Moromeții. Nu-mi plac, frate, uite, nu-mi plac. Și ți-i bagă la școală pe gât. Moromeții în fiecare an. Bine, dar poate îmi place altceva, trebuie să se găsească altceva. Da, să zicem … Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Studiu … 2 săptămâni în cazul bun, în clasa a 12-a sau a 11-a, nu mai știu. Iar apoi copiii cuminți vor învăța un comentariu savant, îl vor reproduce și uraaa, ia te uită ce au învățat scumpii de ei ! Listele de lecturi suplimentare ( dacă există ) conțin și ele diverse titluri, care mai de care. Să aducem caiețele cu rezumate să primim notă. Sau oh, și mai bine ! Să primim 10 întrebări din carte, da, da !
CUM SĂ ÎNCURAJEZI UN ELEV SĂ CITEASCĂ dacă tu nu îi indici ceva care să-i placă ? Cum să prindă ăla gust de carte dacă tu îl obligi, practic, să ia rezumatul de pe internet ? De ce nu ești în stare să discuți cu elevii în clasă … ce le-a plăcut, ce nu le-a plăcut ? Și nu doar cu cei mai deștepți, întreabă-l și pe cel mai puțin inteligent, poate ar vrea și el ceva. De ce să nu vezi care-i gustul fiecăruia, dacă tot îi ești 4 ani profesor ? Poate unuia îi place SF-ul. Nicio problemă, dă-i un Asimov, nu-i băga Enigma Otiliei. ( sau chiar scriitori români de SF, personal, nu cunosc, dar poate există și sunt chiar buni ) De ce doar Sadoveanu cu al lui Baltag poate fi roman polițist în țara asta ? ( n-am nimic cu tine, neică, fii pe pace ) De Rodica Ojog-Brașoveanu a auzit cineva ?
Aceeași rutină în fiecare an, aceleași metode de ”învățare” ( halal învățare ) și ne mai mirăm că nu se schimbă nimic în țara asta. Și e ca un cerc vicios: nu există programă adecvată, nu există profesori pregătiți, iar unde-s profesorii pregățiți într-un alt fel ( de obicei tineri, cu altă mentalitate ) li se face scârbă de nesimțirea elevilor și de neacordarea de sprijin din partea direcțiunii sau a cui conduce instituția. Educația din familie poate și ea lipsi sau nu, dar de cele mai multe ori, veste bună, daaa, ia-o de unde nu-i ! Nu iau apărarea elevilor. Nu iau apărarea profesorilor. Dar când toată lumea se plânge de X, observi că sunt lacune, că nu se prinde nimic, treci cu vederea mizeriile și le ascunzi sub preș până și pe cele evidente, iar pe deasupra faci pe zero în patru ca să îndrepți asta … permite-mi să te scuip.
P.S. Vreau să-i trimit domnului ministru un mail cu link către articolul ăsta, știe cineva cum se poate chestia asta ?
nice articol dar si amuzant pentru mine :)) uite anca cum sta treaba cu invatamantul in viziunea mea:
1.cel mai mare rahat e ca nu iti poti alege, nu fac 3 ore de franceza ca fac inca 1 de geografie sau istorie.eu sunt a 11 si crede ma ca imi vine sa o iau pe campuri de stres si astea..deabia am scapat de corigente adica aveam si eu o mica sansa sa raman cu 4 la franceza dar am trecut.speram ca o sa fie ok, ca o sa visez toata ora si peste vreo 2 luni ma chinui un pic iarasi.gata visul, maine am deja o lucrare.
2.scoala ca elev te ucide spiritual si iti mananca tot timpul.cum naiba sa imi vad de chestiile mele personale cand stau la scoala mai mult ca un profesor.un profesor are norma minima de 16 ore pe saptamana (chiar eu am dus foile la secretar cu oraru si nr. de ore) iar un elev cate ore are pe zi?plus de asta profesorii primesc bani prea multi pentru ceea ce fac.eu sunt comunist iar tu vrei sa fi prea reformista.am vazut si postul cu facultatea ta.baby pastreaza gandirea bolsevica!
3.nu sunt elev slabut, sar cu media generala de 9 dar la dracu’.mi se rupe de scoala asta si sper sa fac bani morman sa mi se rupa si un pic de romania actuala.ma trezesc la 7 dimineata, dorm, mananc pe fuga, totul pentru niste vise futute extrascolare.tu crezi ca totul se aplica ca la carte in tara asta?scapa si din scoala cine poate.
p.s 1:si eu iubesc profesorii care se fac respectati si tin la corectitudine.
p.s 2:nu cred ca e cazul sa preiei articole de pe visurat.ro.urasc blogarasii cu fantezii de intelectuali si mult link farm evolution intre bloguri.(PR RULLZ)
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=fLIzagxLLXo&w=425&h=349]
Atenție ! Nu l-am preluat, temele abordate sunt diferite, m-a INSPIRAT articolul lui DOJO care la rândul ei a dezvoltat un articol în loc să pună un comentariu la visurât. 🙂
În rest … ce pot să zic ? E trist…
no no ! tu esti prea cuminte sa intelegi chestiile astea.tu ai o educatie diferita de a mea, insa avem cred puncte comune.pentru mine nu e trist ca limba romana e stalcita uneori, e trist ca e tiganizata si manelizata.nu putem vorbi toti ca pruteanu.pe mine ma irita cand vad ca, cineva are goluri cum a zis cititoarea ta de mai jos.arghezii cu II.
Cum adică prea cuminte ca să înțeleg chestiile ”astea” ? Ce chestii, dragă ? Nu e vorba de Pruteanu aici, dar măcar ăla avea o emisiune educativă, mă uitam cu mare interes la el …
Bună! îţi citesc blogul de ceva timp, dar abia acum comentez şi asta pentru că m-a stârnit foarte tare articolul ăsta. Şi eu am aceeaşi problemă şi mă revolt toată când văd câţi agramaţi ies de pe băncile liceelor noastre. Sunt clasa a XII-a anul ăsta şi am fost mai şocată decât profa de română când colegii mei au scris în teze „Tudor Arghezii”. Arghezii? Cu doi „i”? Doamne, apără! Ca să nu mai spun de i-urile în plus care apar la verbele la infinitiv „a vorbii”, „a gândii”, „a zâmbii”. De controversatele ortograme şi de „v-oi scrie”, „v-a veni”, „ve-ţi mânca” nici nu mai zic.
Ce e mai trist e că lor nu li se pare nimic grav că nu se descurcă 😐 Pe mine mă înfioară ideea că, la cum merg lucrurile în ţara asta, există toate şansele ca în viitor un astfel de specimen să-mi fie şef, spre exemplu.
O să mai revin dacă mă primeşti 🙂 Cheers!
Salut, Ioana, bine ai venit. 🙂 Am văzut că mă citești, mă uit la statistici aproape în fiecare zi și pentru asta îți mulțumesc, mai ales pentru că ți-ai exprimat părerea.
Dacă până acum n-au învățat că Arghezi nu se scrie cu doi i … crezi că de-acum o să mai știe ? Cui îi pasă ? Așa cum zici tu, pentru ei e în regulă, iar asta mi se pare mie cel mai grav. Când nu conștientizezi problema … Ah, ce i-aș arde dacă ar încăpea pe mâna mea ! 😛
Bineînțeles că te ”mai” primesc, oricine e binevenit aici, cheers 🙂
Eu sa mor daca i-am inteles pe aia care scriu amplutea (ca sa modific si eu limbajul urat dupa modelul tau :)) ) pe motiv ca „au uiitat”. Cum pluta mea sa uiti gramatica? Sa nu stii sa pui cratima ca „ai uitat”. Trebuie sa fii retardat grav sa uiti asa ceva.
Ma rog, mai mult nu detaliez, stii foarte bine parerea mea pe tema „programa scolara”.
Da, Gabi, sunt de-acord cu tine. 🙂 Ăla nu e motiv … nu ai cum să uiți dacă vorbești și scrii aproape toată ziua.
Nu tirmite linkul ca nu are cine il citi. Ai uitat? Ei nu stie citi rromaneste (in Guvern) :)) Totusi, eu ma pot lauda ca in liceu am invatat bine pentru ca aveam profesori exigenti. Eram mate-info si trebuia sa stim de toate, inclusiv romana, la care mai am lacune. Invat si invat 😀
Da, Manuel, știi că apreciez perseverența ta de a-ți corecta greșelile, sunt din ce în ce mai rare în articolele tale. 🙂
Si eu am probleme cu gramatica. Tinind cont ca ultima data am facut gramatica in clasa a opta, in liceu fiind ocupat cu analizarea tuturor insipizilor care au scris carti apreciate de alti insipizi numiti critici.
E cam greu sa-i ceri unui om sa tina minte niste chestii dupa 15 ani. Nu caut scuze, dar asta e situatia, dupa 9 ore de munca e greu sa gasesti timp sa reinveti gramatica. Noroc ca ma descurc binisor dupa ureche 🙂
Nu e vorba de ținut minte, e vorba că le-ai învățat odată ca să îți rămână toată viața ta, după cum i-am spus și lui Gabi, vorbești și scrii aproape zilnic, nu ? 🙂
Singura ta problemă este ”ai”-ul acela în loc de ”îi”, care mă enervează, în rest nu prea ai greșeli în scriere. 🙂
Anca, tu ori ai prea mult timp la dispoziţie ori eşti extrem de tânără, cred că amândouă variantele sunt corecte!
Oricum ar fi, m-ai făcut un pic curios cu privire la erori… Ia spune, eu câte greşeli fac când scriu? Dacă le poţi enumera/explica ţi-aş fi şi mai recunoscător… 🙂
Cheers!
Hmmm .. și care ar fi legătura dintre variante ? 😛
Tu nu ai greșeli gramaticale și nici de ortografie. 🙂
Misto ‘spin-off’ 🙂
La faza cu luatul de comentarii .. e clar vina profesorului. Diriga noastra de romana era atat de bine infipta, incat rumegase in draci si critica literara si, daca ne prindea ca am copiat un „citat” prea mult, ne ardea la nota. Si era in stare sa scaneze comentariile asa, plimbandu-se intre banci. Sa vezi cat de atent luam ideile din critica si le re-scriam in vorbele noastre, sa nu ne arda un 2.
Nu mai discut ca nici dracu nu indraznea sa copieze din cartile de comentarii, ca era plin de ele. Luai niste idei de peste tot si le regandeai pentru comentariu. Se dadea test de lectura periodic. Adica punea 5 intrebari din cartea ce trebuia citita (nu poti face un comentariu pe o carte necitita, nu?) si isi dadea seama daca am citit sau nu. Daca te prindea, iti ardea un 2. daca se vedea ca ai citit, nu primeai nicio nota.
Si citeam ca nebunii tot, pentru ca ne ardea. Singura carte pe care am scapat si n-am citit-o (din fericire n-am dat nici test de lectura) a fost Fratii Jderi. Nus’ cum naiba, dar chiar asta nu am vrut sa o citesc. In rest, am rumegat TOATA materia, plus cate 2-3 carti in plus, pornind de la o opera literara si ajungand la alti scriitori similari.
E foarte usor si acum sa le scoti vitejilor pofta de furat de pe internet. Ca sunt aceleasi comentarii de 2 lei pe care le stie oricine. Iei prin sondaj caiete la studiat. L-ai prins cu comentariul de pe net? I-ai dat 2. Fara discutie. Dupa 2 note din astea, sa vezi cum intra spaima in ei si invata sa scrie comentarii.
Pentru ca alternativa e nasoala. E o intreaga generatie de tampiti inculti, care nu sunt in stare sa scrie un text despre ceva. Care stiu sa argumenteze doar pe „sanatosul” principiu „ma-ta-i proasta” si cam atat. Si mi se pare strigator la cer sa nu te poti exprima cat de cat IN LIMBA TA, sa nu ai logica, sa nu stii sa aduci argumente, sa nu stii cine este Lapusneanu. Ca nu avem literatura perfecta, e adevarat, dar avem destula literatura, slava alui de sus. Si, chiar daca unele scriituri nu sunt deosebit de stralucite, sunt si altele excelente.
Pot să mai zic ceva ? Sunt perfect de-acord cu tine, Dojo. 🙂
Legat de subiectul abordat nu pot să zic decât că este rezultatul sistemului nostru de învăţământ.Pe mine mă amuză când intru pe portalul facultăţii şi văd ce erori grave apar în discuţiile de acolo.
Cât despre contactul cu ministerul sau chiar cu ministrul nu ştiu ce să-ţi zic..am trimis şi eu câteva fraze după BAC,dar n-am primit răspuns.Poate ai mai mult succes:P
daniel.funeriu@min.edu.ro
Oooo, mulțumesc, Andrei 😀 Păi să vedem, vă anunț eu dacă e ceva.
Personal, m-am bucurat teribil cand am aflat ca in liceu urma sa ,,scapam” de gramatica si ne vom axa doar pe literatura. Dar cand am constientizat ca peste 50% dintre colegi sunt agramati, ma rugam ca macar un optional acolo sa fie, in cadrul caruia sa fie explicate regulile simple, dar de baza, ale gramaticii.
Aveam o profesoara de limba romana care la inceputul fiecarei ore ne dicta aproximativ 10 exercitii sau propozitii care vizau tocmai gramatica. Era eterna noastra tema, uneori o verifica, alteori nu.
Bucuria m-a parasit repejor, caci programa e atat de invechita, de rigida si, uneori, chiar irelevanta. Am avut 5 profesoare de romana in liceu si doar una, prima, din clasa a noua, a reusit sa ne starneasca interesul si curiozitatea spre lectura (ma refer la lectura suplimentara). Aveam un singur baiat in clasa, mai mult absent decat prezent, dar pana si el a citit Maitreyi si s-a implicat in dezbaterile organizate de dna profesoara. Conteaza si profesorul foarte mult, insa vedeam cat de greu ii venea si dansei sa nu se abata de la programa, caci trebuia respectata totusi caci bacalaureatul evalueaza anumite ,,competente”.
Misce draga, tu ai realiza niste reforme simpatice in invatamant, daca ai putea! 🙂 Da, asa ar fi frumos.. Daca nu reuseste copilu’ sa tina pasul cu G. Calinescu, sa aiba mai multe optiuni si variante secundare. Ce o fi atat de greu?
Dacă aș putea, Colorbliss, asta-i … 😀 Nu pot să spun că e scopul vieții mele, dar dacă vreodată o să am ocazia … apăi să se țină ! :)) 😛 Mulțumesc, dragă, zâmbesc și eu amar și bat cu pumnul în masă degeaba. Dar lasă, îi trimit eu link ministrului … :))
Si eu sunt tot la mate-info! La intensiv info chiar. Insa am fost la olimpiada la lb. romana in cls a V-a si a VI-a, asa ca stiu bine romana; mi-ar fi rusine sa fac greseli de scriere la varsta mea.
Ma ingrozesc cand aud cititul colegilor mei, sincer :-” Clasa a XI-a… da’ de unde! Ce sa mai zic de greselile oribile de ortografie…
Sa vezi, am avut de realizat un proiect la lb. si literatura romana. Studiu de caz, de fapt, legat de Letopisetul Tarii Moldovei – chinuitor, desigur, sa pricepi ce intentionau sa transmita autorii aia acum o gramada de ani. Si ne-a impartit profa pe grupe foarte… diversificate. In sensul ca eu si cu o fata, bunicele la romana, ne-am procopsit cu doi baieti foarte slabi in echipa. Si, ma rog, fiecare si-a facut partea lui de studiu de caz, dar, cand sa pun eu cap la cap toate partile m-am trezit ca gasesc o muuuuultime de greseli de ortografie & aliniere oribila – tipicul copy-paste. No, Andreea, apuca-te si editeaza! Era urat sa las asa… iar daca-i puneam pe ei sa corecteze, nici nu cred ca stiau unde gresisera :))
E pacat ca la romana nu ne invata mai multe chestii utile. Cand analizam gramatical partile de vorbire si cele de propozitie nu mi se parea util, dar macar pe atunci mai invatau unii sa scrie corect. La liceu se presupune ca stiu deja… numa’ ca e chiar pe dos.
Am avut mereu profesoare de romana foarte bune si corecte, te taxeaza urat daca nu stii sa scrii. Insa, din pacate, ele tre’ sa-si parcurga programa. Clasa a XI-a si a X-a, de pilda, sunt importante pentru BAC si nu prea cred ca au vreme de pierdut cu lecturi suplimentare.
Ce ma dispera pe mine la romana? Faptul ca toate operele studiate contin VIATA LA TARA! Morometii, Ion, Baltagul… fratee, mai lasa-ma cu taranii! Suntem in mileniul III! Scopul nu e taranimea, ci progresul! Abia s-a strecurat pe acolo si Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, care e cat de cat mai contemporana.
Ideea asta cu sustinerea unei prezentari fara sa citesti referatul e foarte buna! Eu am invatat asta NU la scoala, ci in afara scolii 😐
Vai scuza-ma, am scris un comentariu cat un mini-articol… dar mi-a placut la nebunie articolul tau!
Draga mea, stai liniștită, poți să te întinzi cât vrei în comentarii. 🙂 Mă bucur că mai există, totuși, elevi ca tine. 😀
Din nefericire, ăsta-i baiul … programa, dă-o-n mă-sa de programă ! Înțeleg să studiezi o operă de asemenea gen …. dar ce e prea mult, strică. Așa de adevărată e vorba asta ..
Ideea e ca ie multi prosti. Mie imi place sa cred ca stiu sa scriu cu toate ca-mi place mai mereu sa ma prostesc. Am lipsuri, evident. Nu le stiu pe toate. Dar cand simt ca nu-s stapan pe ceva anume…pun mana si caut, google, dex etc.
Am verisori, prieteni, colegi, cunostinte extreeem de multe care HABAR NU AU sa scrie daramite sa vorbeasca corect.
In momentul in care x-ulescu scrie „sanbata”in loc de sambata si zice „neste” in loc de niste…e clar prost.
Cam asa-s 90% din colegii mei de munca si pariez ca mult peste jumatate din romani habar n-au de limba romana.
Nici eu nu le știu pe toate, Danz3l, adevărat, dar imediat verific când am îndoieli. Așa ar trebui să facă toată lumea, după părerea mea … 🙂
Stii, eu am urmat exemplul tau la lecturile suplimentare in scoala..
Ei imi dadeau „Neamul Soimarestilor „, eu citeam „Ivanhoe” , ei imi dadeau „Apus de Soare” eu citeam „Regele Lear” , nu mi-au dat 4 dar au strambat din nas.. Mai tarziu am citit si pe acelea , mai putin „Neamul…” si „Fratii Jderi:, ideea este ca peSadoveanu nu l-am inghitit , nu stiu de ce.
La fel mi s-a intamplat cu limba rusa, faceam orice chestie, il ajutam pe profesor, faceam rost de materiale didactice dar omul a inteles ca nu ii pot invata materia desi m-am straduit.
Nu stiu , sunt unele lucruri cu care esti incompatabil si daca te ob;liga nu rezolva nimic , ar trebui sa gaseasca o alternativa.
Dar innvatamantul romanesc este atat de inflexibil…
„Cum să-i dai 10 unui copil care a scris o compunere frumoasă, dar plină de erori gramaticale și ortografice ?? Îi dai 8 sau 9 și îi explici frumos că NU ȘTIE SĂ SCRIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ.”
Profesoara noastra de romana de la liceu (profesoara excelenta, dar renumita pt severitate) a stabilit de la inceput, din prima ora tinuta cu noi, regulile: pt fiecare greseala de ortografie la lucrarile scrise (teze, extemporale) se scade un punct la nota.
Eram cativa elevi care banuiesc ca aveam un mai dezvoltat simt al limbii si retinuseram mai bine regulile gramaticale si ortografice invatate la gimnaziu (unde avuseseram cu totii un alt profesor foarte bun, si cam toti invataseram acele reguli si modul lor de aplicare in practica, dar nu toti le retinusera) care am avut la ea note mari de la inceput, dar majoritatea colegilor trebuiau la inceput sa traga TARE cu invatatul pt ca dupa scaderea punctelor (ocazionata de greseli) sa mai aiba nota de trecere. (Profesoara respectiva nu glumea DELOC atunci cand spunea ca la ea nota patru nu este garantata, ca si pt ea trebuie sa inveti si sa te lupti si sa te zbati; la ea nota 1 (unu) nu era o exceptie atat de rara… Si am vazut la ea si MEDIA trimestriala 1 (unu), iar 2 (doi) am avut si eu – nu pt greseli de scriere, ci pt neinvatat (pe de rost „tabel cronologic” cu anii semnificativi pt toti autorii studiati) si lipsa teme… Asta – pana cand s-a convins ca sunt irecuperabil si a acceptat faptul ca eu nu-mi fac caiet de teme pt acasa, dar ca nu-i o tragedie faptul ca acasa nu-mi fac temele atata timp cat sunt in stare sa le fac pe loc in clasa – CORECT.)